Primăvară cum s-arată,

În podobită-nflorată.

Multe inimiori rănește,

Și spre amor le pornește.

Cu dor mare le cuprinde,

Și cu foc greu le aprinde.

Care alt leac numai are,

Decât echisohi plimbare,

Unii plec râu pă vale,

De să răoresc în cale.

Alții es la Olt să plimbă,

Vântui bate, doru-ș schimbă.

Uni la Inătești afară,

Îș potolesc a lor pară.

Și de văd că nu le trece,

Beau și cât o apă rece.

Alții pă la cetățue,

Merg focul ca să-și răpue.

Precum să obicnuește,

Fel de fel să răcorește.