Floarea mistică

Vă întoarceți de la câmp și de la munte

Cu flori albastre-n ochi și flori pe frunte,

Și râdeți fericite și cântați,

Cântați, cântați întruna și jucați.

Iar eu ca și un cerșetor încremenit,

De-a lungul drumului cel lung și prăfuit,

Cu glas mâhnit, un cântec rugător

Îngân mereu, și-o floare vă implor.

O floare e prinosul ce vă cer!

Vă cer numai o floare, vă-ndurați,

Și din mănunchiul vostru aruncați

O floare cântărețului stingher!

Pe sâni la voi, o floare nu trăiește

Decât o zi, un ceas și veștejește.

Pe când la mine floarea voastră rară

Din iarna mea va face primăvară!

Share on Twitter Share on Facebook