Scena 8
CONSTANTIN,
PĂRINTELE ILIE, GEORGICA,
CONU GRIGORE — care se scoală de la joc.
PĂRINTELE ILIE: Ce? Nu mai joci?
CONU GRIGORE: Ba da, să-mi ție
GEORGICĂ locul că am ceva treabă în casă.
GEORGICĂ, joacă în locul meu și să bagi bine de seamă că popa face smoc berileuri.
GEORGICĂ: Loviturile sub centură nu-s permise. (Râde.) Pe ring! Hai părinte, dă la sorți mănușile, fă prezentările și bate gongul! Gata?
PĂRINTELE ILIE: Gata! Să te văd eu acu ce-ai învățat tu anul ăsta la școală!
CONU GRIGORE (aproape de urechea lui
CONSTANTIN, continuă, în șoaptă, o frază începută): Eu o scriu acum și ți-o dau ca s-o duci mâine. (iese.)
GEORGICĂ (fredonează pe muzica lăutarului): Vine nenea
RADU, nenea Răducu! Vine cu bicicleta... și-am să mă plimb cu bicicleta. (Vorbind.) Am pierdut, poftim gologanii! (Iar cântă.) Și am să pedalez... Sport... sport... am să pedalez. (Vorbind.) Dă-o dracului de femeie! De-aceea nu pot eu să le sufăr! Cum îți iese femeia înainte, cum piezi! (Cântă.) Vine nenea
RADU și-am să mă plimb cu bicicleta!
PĂRINTELE ILIE: Mă, mă, mă, că vesel mai ești!
GEORGICĂ (vorbind): Vesel că (trece în câtec) vine nenea
RADU...
RADU... bicicleta...
PĂRINTELE ILIE: Pare-mi-se că ție ți-i mai mult de bicicletă decât de
RADU.
GEORGICĂ: A! nu, părinte! Acu vorbesc serios! Dacă ar fi toți pedagogii la internat ca nenea
RADU...
PĂRINTELE ILIE: V-ați face toți de cap...
GEORGICĂ: Nu, că el discută frumos cu noi... A fost elev foarte bun. Fotografia lui e trecută și pe tabloul de onoare. Și pe urmă nu-i rău, ca pedagogii ceilalți... (Cântă.) Vine nenea
RADU... bicicleta... (Vorbește.) Păcat că-i sărac...
PĂRINTELE ILIE: Ei,ce vrei? Conu Zamfir a cam fost mână spartă.
GEORGICĂ: Dar nici bogat nu era.
PĂRINTELE ILIE: Nu, dar cât a ținut cu arenda moșia asta, tot putea să strângă ceva.
GEORGICĂ: Tata spunea că n-a ținut-o mult.
PĂRINTELE ILIE: Ba da, vreo douăzeci și doi de ani și mai bine. Răducu a fost născut aici, a învățat școala primară, la Grigorie, cu
IONICĂ într-o clasă.
GEORGICĂ (un țunci obraznic din buze): Nu face doi bani!
PĂRINTELE ILIE: Tata-tău,
IONICĂ, ori școala?
GEORGICĂ (râs): Nu, prostul ăsta de fante! Poftim gologanii! Va să zică de atunci îs ei prieteni...
PĂRINTELE ILIE: Cine?
GEORGICĂ: Nenea
RADU cu odrasla crâșmarului!
PĂRINTELE ILIE: Da, dar nu-i mai zice așa, că nu-i frumos.
IONICĂ este om sârguitor... priceput.
GEORGICĂ: Dă-l dracului, că-i un mototol. Nu mă dumiresc eu ce-a găsit tala la el de vrea să-l însoare cu
OLGUȚA. Da ce? Soră-mea e de nasul lui?
PĂRINTELE ILIE: E un băiat foarte cuminte, învățător bun...
GEORGICĂ: Cum? Și mata l-ai lăsa pe tata să facă prostia asta? Dar mai degrabă dau dreptate mamei, că vrea s-o mărite cu contabilul de la Federală. Acela, cel puțin, are parale.
PĂRINTELE ILIE: Asta-i altceva.
GEORGICĂ: Bătrânii ăștia sunt niște romantici. Ei trăiesc tot ca pe vremea diligenței! Vor să-și mărite fata aici.De parcă n-ar fi tren și aeroplan și radio ca să scurteze drumurile. Acum, mama e femeie, treaba ei... E femeile nu discut și nici nu mă interesează. Dar tata mă face de râs. Spune și mata dacă nu-i adevărat
PĂRINTELE ILIE: Ei, mă
GEORGICĂ, nu-l judeca așa de ușor pe Grigorie. Tată-tău e o inimă de aur. Eu când stau și mă gîndesc la prieteșugul dintre noi, pe, care nu l-a stricat nimic — și tu nu știi câte ape au trecut între noi...
GEORGICĂ: Ei, pe dracu! Nu mai face din mama atâtea ape! Ți-a suflat-o pe mama și ai înghițit. Și dumneata ești un romantic! Auleu! Ce mai directă la carotidă i-aș fi tras! Ia gologanii, că ai câștigat. Cât te-ai certat cu tata ai pierdut. Acu, de când te-ai făcut sentimental, văd că-mi sufli toți gologanii. Asta trebuie să-ți fie învățătură: fii romantic și sentimental cu tala, și n-o mai face pe certărețul, că știu eu cum vi-i cearta. Urlați de se zguduie pereții, dar să ferească Dumnezeu să se atingă cineva de unul din dumneavoastră, îi sare celălalt în cap. Dar acum știi ce? Eu îți propui să facem alianță amândoi și s-o scăpăm pe Olguta. Femeie, femeie, dar nu vreau să încapă pe cine știe c o mâini, mai ales că-i săracă. Și pe urmă, drept să-ți spun, de-o mărită tata cu băiatul cârciumarului, fac una, de urlă toată Moldova!
PĂRINTELE ILIE: Nu. mai spune! Și ce anume?
GEORGICĂ: În ziua nunții îl felicit eu o directă la carotidă, de nu se mai scolă unsprezece secunde de la pământ. Și-i dau și una de cincizeci și trei de kilograme, sub centură. N-au decât să mă descalifice.
PĂRINTELE ILIE: Ai pierdut iar.
GEORGICĂ: Na, ea nu mai am nici un ban.
PĂRINTELE ILIE: Astăzi e semn că planul tău nu-i bun! Pedeapsă de la Dumnezeu, fiule!
GEORGICĂ (râzând): Nu, că nu-s paralele mele, îs ale tatii. Asta-i semn că planul lui nu-i bun! Tralala! Ce bine-mi pare că i-am pierdut toți banii! Are să turbeze de necaz.
PĂRINTELE ILIE: Și-ai să înghiți un frecuș, să-l pomenești!
GEORGICĂ: Nu. Mata ai să-l înghți. Are să spuie c-ai făcut șmecherlâcuri...
