Scena 7 

ACEIAȘI, 
COANA SOFICA 

COANA SOFICA: Ce-i. gălăgia asta? 
OLGUȚA: Cică ar fi venit Răducu — așa spune 
CONSTANTIN. 
COANA SOFICA: Und e-i? 
CONU GRIGORE: Ce-ai acolo, o damă? 
PĂRINTELE ILIE: Nu, damă ai tu! 
CONSTANTIN: Sărutăm mâinile, coană Sofico! Aud că-i la Franz. Ar fi trecut acușica cu bicicleta și s-a dus dom' 
IONICĂ după dânsul. 
GEORGICĂ: Cu bicicleta? Mă plimb cu bicicleta! Mă plimb cu bicicleta. 
CONU GRIGORE: Ce țipi așa ca un dezmetic, domle? 
GEORGICĂ: Păi cu am numai două pasiuni în viață: boxul și pe nenea 
RADU! Box fac în fiecare zi, dar pe nenea 
RADU nu l-am văzut de când am plecat în vacanță! Ura, ura, ura!!!! (Cum 
CONSTANTIN a început un cântec, îl întrerupe.) Las-o pe asta de post, 
CONSTANTINe, și cântă una de frupt. 
COANA SOFICA (Lângă 
CONU GRIGORE): Tu'ai auzit? 
CONU GRIGORE: Ce? 
COANA SOFICA: A venit Răducu în sat și n-a dat pe la noi. 
CONU GRIGORE: Vine el acușica, n-ai grijă! (Fredonând pe melodia ce-i cântă 
CONSTANTIN.) Uite-l! Uite-l! 
COANA SOFICA: Cine? 
RADU? 
PĂRINTELE ILIE: Uite-l! Uite-l! 
CONU GRIGORE: 
RADU? 
PĂRINTELE ILIE: Nu popa! Și ici e un as și o damă... și vine popa și ia! 

(
COANA SOFICA a ieși după ce i-a făcut un semn lui 
CONSTANTIN. Lăutarul răspunde cu un semn din cap că a înțeles.)