Gheorghe Popa – Lisseanu — Originea secuilor şi secuizarea românilor — DATE STATISTICE PRIVIND POPULAŢIA ROMÂNĂ DIN REGIUNEA SECUIZATĂ

DATE STATISTICE PRIVIND POPULAŢIA ROMÂNĂ DIN REGIUNEA SECUIZATĂ

- Judeţul Odorhei -

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţio-nar .statistic
		gr.cat.	gr.cat.	gr.cat. şi ort	gr.ort	Gr.cat. şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	limbă	conf.	1920
1	Aldea-Abasfalva	30	-	35	-	38	39	4	-	-	-	46	69
2	Alexandriţa-Sándortelke	10	-	-	-	-	13	-	-	-	-	-	-
3	Aluniş-Székelymagyaros	25	-	35	40	-	1	-	-	-	-	-	-
4	Andreeni-Magyarandrásfalva	25	-	-	15	3	2	-	-	-	-	-	-
5	Arvaţeni-Arvátfalva	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	1	-
6	Atid-Etéd	45	-	65	-	9	19	5	-	-	-	-	3
7	Atia-Atyha	5	-	15	-	6	-	-	-	-	2	5	-
8	Avrămeşti-Szentábrahám	60	-	60	40	-	43	17	-	-	-	-	9
9	Bădeni-Bágy	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	1	-
10	BăţaniiMici-Kis Baczon	90	-	40	30	84	-	-	-	-	-	71	37
11	Beclean-Székelybethlenfalva	20	-	35	-	43	21	30	16	16	6	9	-
12	Benţid-Benczéd	-	-	10	-	-	-	-	-	-	-	-	-
13	Beta-Béta	-	-	5	-	-	-	-	-	-	-	1	-
14	Beteşti-Betfalva	35	-	60	50	65	27	4	-	27	6	14	-
15	Bezid-Bözöd	40	-	20	-	7	33	2	-	-	-	3	7

- Judeţul Odorhei -

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat.	gr.cat.	gr.cat. şi ort	gr.ort	gr.cat.şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	limbă	conf.	1920
16	Bezidul Nou-Bözödújfalu	-	-	120	-	198	202	160	-	-	1	128	90
17	Biborţeni-Bibarczfalva	30	-	30	40	50	-	-	-	-	-	3	-
18	Bisericani-Szentlélek	-	-	10	-	-	-	-	-	-	-	1	-
19	Bodogaia-Alsó Boldogfalva	135	300	140	80	159	48	-	31	25	1	14	11
20	Bordoş-Bordos	-	-	60	-	-	-	15	-	-	-	4	-
21	Brădeşti-Fenyéd	25	112	20	-	2	6	-	-	-	-	1	4
22	Brăduţ-Bardocz	35	-	40	20	22	-	-	-	-	2	9	10
23	Bulgăreni-Bogárfalva	-	-	5	-	-	-	-	-	-	-	-	-
24	Cădaciu-Kadács	-	-	25	-	-	4	-	-	-	-	-	-
25	Cădişeni-Kadicsfalva	-	-	25	-	-	9	6	-	-	-	-	-
26	Călugăreni-Homorodremente	-	-	-	-	7	41	-	-	-	-	8	26
27	Căpâlniţa-Kápolnásfalu	-	-	-	-	15	17	4	-	-	-	-	-
28	Cecheşi-Csekefalva	15	-	10	-	-	8	-	-	-	3	4	-
29	Ceheţel-Csehétfalva	-	-	5	-	-	6	-	-	-	-	-	-
30	Chedia Mare-Nagykede¹	-	-	-	-	-	3	-	-	-	-	1	-

¹ În 1760 în comună erau patru preoţi greco catolici

- Judeţul Odorhei -

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat.	gr.cat.	gr.cat.şi ort	gr.ort	gr.cat.şi ort	gr.cat	gr.cat	gr.ort.	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	limbă	conf.	1920
31	Chedia Mică-Kiskede	-	-	-	-	-	15	32	-	-	-	-	-
32	Chinuşu-Kénos	30	-	20	-	-	1	3	-	-	-	-	-
33	Cibu-Csöb	-	-	10	-	-	2	-	-	-	1	-	-
34	Cireşeni-Körispatak	55	-	60	-	3	21	-	-	-	2	18	-
35	Cobăteşti-Kobátfalva	15	-	10	-	-	9	-	-	-	-	-	4
36	Comăneşti-(hom.)-Keményfalva	15	-	25	-	72	72	48	-	-	3	38	45
37	Corund-Korond	25	-	30	-	17	3	-	-	-	1	24	3
38	Crăciunel-Karácsonfalva	40	-	50	20	140	167	84	-	-	6	87	151
39	Crişeni-Sükö	-	-	5	-	-	2	-	-	-	-	-	-
40	Cristur-Székely Kerestúr	105	-	110	60	43	115	8	-	-	25	53	45
41	Cuşmed-Küsmöd	5	-	15	-	102	27	111	-	-	16	67	3
42	Dalia-Skékelydalya	-	-	40	20	13	3	1	-	-	5	12	-
43	Dârju-Székelyderzes	35	-	55	45	-	9	-	-	-	1	3	3
44	Dealul-Orszhegy	-	-	25	-	97	66	95	-	-	-	2	7
45	Dejuţiu-Décsfalva	-	-	5	-	-	-	-	-	-	-	-	-
46	Dobeni-Székelydóbó	-	-	20	-	4	-	-	-	-	-	-	-
- Judeţul Odorhei -
Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat.	gr.cat.	gr.cat.şi ort	gr.ort	gr.cat.şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	limbă	conf.	1920
47	Doboşeni-Székelyszáldobos	15	-	35	80	118	181	-	-	-	56	181	224
48	Dumitreni-Szentdemeter	-	-	35	-	7	3	-	-	-	8	8	-
49	Eliseni-Székelyerzsébet	75	-	40	190	170	178	159	-	-	22	38	5
50	Fancel-Székelyfancsal	-	-	5	-	-	-	-	-	-	-	-	-
51	Feliceni-Felsöboldogfalva	45	-	30	-	-	67	10	-	-	-	2	-
52	Feleag-Magyarfelek	95	300	-	-	-	-	-	-	-	543	546	531
53	Filia-Erdöfüle	20	-	45	70	42	-	-	-	-	2	27	34
54	Filiaş-Fiatfalva	100	-	85	90	129	97	46	8	6	1	9	-
55	Firtănuş-Firtosmártonos	5	-	10	-	7	-	-	-	-	-	-	-
56	Firtuşeni-Firtosváralija	-	-	5	-	-	-	-	-	-	-	-	-
57	Forţeni-Farczád	-	-	5	-	-	-	-	-	-	-	-	-
58	Ghipeş-Gyepes	15	-	5	-	33	59	14	-	-	-	15	1
59	Goagiu-Gagy	95	-	110	15	15	101	18	-	-	1	3	4
60	Herculian-Magyarhermány	-	-	55	60	28	-	-	-	-	2	54	39
61	Hoghia-Hodgya	-	-	20	-	-	17	-	-	-	-	-	-
62	Ighiu-Ége	-	-	10	-	-	-	-	-	-	-

- Judeţul Odorhei -

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat.	gr.cat.	gr.cat.şi ort	gr.ort	gr.cat.şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	limbă	conf.	1920
63	Inlăceni-Énlaka	10	-	10	-	10	7	-	-	-	-
64	Ioneşti-Magyarzsákod	-	-	10	-	8	-	-	-	-	-	1	-
65	Jacodul-Magyarzsákod	-	70	100	110	11	-	6	-	-	6	17	5
66	Jimbor-Székelyzsombor	20	70	350	265	-	-	-	-	-	269	280	283
67	Locodeni-Lókod¹	-	-	-	-	-	6	-	-	-	1	1	-
68	Lueta-Lövéte	30	-	40	-	122	77	85	-	-	13	97	81
69	Lupeni-Farkaslaka	10	-	20	-	-	-	-	-	-	-	-	11
70	Lutiţa-Agyagfalva	15	-	30	25	1	4	-	-	-	-	-	3
71	Mărtinuş-Homoródszentmárt	5	-	105	15	59	133	64	-	-	-	46	4
72	Măţişeni-Mátisfalva	10	-	20	-	-	-	-	-	-	-	-	-
73	Medişor-Medéser	-	-	5	-	12	15	12	-	-	-	4	-
74	Mereşti-Homoródalmás	60	-	145	-	414	368	422	-	-	-	433	274
75	Mihăileni-Székelyszentmihály	-	-	15	-	12	14	-	-	-	-	1	-
76	Morăreni-Nyikómalomfalva	-	-	10	-	-	-	-	-	-	-	-	-
77	Mugeni-Bögöz	45	-	115	60	-	24	5	-	-	1	7	3
78	Mujna-Székelymuzsna	30	300	25	45	12	4	-	-	-	1	2	-
79	Mureni-Kisszederjes	20	-	-	-	-	-	-	-	-	14	26	9
80	Nicoleni-Székelyszentmiklós	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-
81	Nicoleşti-Miklósfalva	35	-	25	-	18	38	8	-	-	-	2	-

¹ Filială greco catolică la Aldea

- Judeţul Odorhei -

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat.	gr.cat.	gr.cat.şi ort	gr.ort	gr.cat.şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	limbă	conf.	1920
82	Obrăneşti-Abránfalva	20	-	10	-	1	20	-	-	-	1	2	-
83	Ocland-Oklánd	15	-	55	25	40	35	38	-	-	3	28	8
84	Ocna de Jos-Alsósófalva¹	-	-	-	-	-	20	6	-	-	-	2	-
85	Ocna de Sus-Felsösófalva	-	-	85	-	1	28	5	-	-	-	-	2
86	Orăşeni-Városfalva	-	-	20	20	7	13	-	-	-	-	-	-
87	Oţeni-Oczfalva	10	-	5	-	-	6	3	-	-	-	-	-
88	Pauleni-Székelypálfalva	10	-	-	-	--	-	-	-	-	6	5	-
89	Petecu-Petek	80	-	-	80	-	-	-	-	-	-	28	22
90	Petreni-Homoródszentpéter	90	-	5	-	-	10	1	-	-	-	-	-
91	Poloniţa-Székelylengyelfalva	-	-	30	-	-	7	-	-	-	-	-	-
92	Porumbenii Mari-Nagygalamf	145	200	220	330	322	12	10	231	226	2	191	96
93	Porumbenii Mici-Kisgalambf	35	-	40	20	54	14	-	20	18	-	5	7
94	Praid-Parajd	25	-	75	-	34	41	34	-	-	8	40	22
95	Racoşul de Sus-Felsörákos	45	-	-	30	72	-	-	-	-	-	72	29

¹ Filială greco catolică la parohia Odorhei în 183

- Judeţul Odorhei -

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat.	gr.cat.	gr.cat. şi ort	gr.ort	gr.cat şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	Limbă	Conf	1920
96	Rareş-Recsenyéd	-	-	5	-	-	3	4	-	-	3	4	-
97	Roua-Rava	-	-	25	15	55	-	-	12	17	25	25	-
98	Rugăneşti-Rugonfalva	20	-	40	-	-	17	7	-	-	-	-	-
99	Sălaşuri-Székelyszállás*	-	-	65	-	-	-	-	-	-	-	-	-
100	Sâmbăta-Szombatfalva**	5	-	15	-	6	11	7	-	-	-	-	-
101	Satu Mare-Máréfalva	30	-	40	-	70	61	102	-	-	-	6	-
102	Satu Mic-Kecetkisfalud	15	-	5	-	-	3	-	-	-	-	-	-
103	Satu Nou-Homoródujfalu	60	300	35	-	21	18	24	-	-	-	10	-
104	Săcel-Szèkelyandráfalu	100	400	-	170	-	-	-	444	421	317	359	-
105	Secueni-Ujszékely	50	-	85	56	13	16	6	18	5	-	4	12

*Filiala greco catolică la Jacodul rom. în 1839

**Locuită în 1839 de secui şi români, filiala din Odorhei, cătun omis în statisticile în schimb Iaşul(Justfalva) înscris în statistică, nu are decât 108 locuitori

-Judeţul Odorhei-

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat.	gr.cat	gr.cat şi ort	gr.ort	gr.cat şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	Limbă	Conf	1920
106	Sâncraiu-Székelyszenitkrály	-	-	10	-	12	3	-	-	-	-	7	12
107	Sâmpaul-Homoródujfalu	-	-	30	20	13	8	4	-	-	-	8	-
108	Şiclod-Siklód	5	-	25	-	-	-	-	-	-	-	4	5
109	Şimoneşti-Siménfalva	-	-	50	-	14	28	8	-	-	-	1	3
110	Şoimuşul Mare-Nagysolymos	40	-	105	110	6	6	15	-	192	-	3	1
111	Şoimuşul Mic-Kissolymos	20	-	50	25	51	3	-	-	-	1	4	1
112	Solocma-Szolokma	5	-	35	-	-	6	-	-	-	1	2	-
113	Tăetura-Vágás	-	-	5	-	68	11	24	-	-	-	-	-
114	Talişoara-Olasztelek	-	-	50	15	27	-	-	-	-	1	39	21
115	Tămaşul-Székelyszenttamás	-	-	5	-	-	-	-	-		-	1	-

- Judeţul Odorhei-
Nr.	Numele comunelor	Statistică confesională	Statistica	Statistică confesională	Statistica 1910	Dicţ. stat
		gr.cat	gr.cat	gr.cat şi ort	gr.ort	gr.cat şi ort	gr. cat	gr.cat	gr.ort	gr.ort	Români după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	Limbă	Conf	1920
116	Tărceşti-Tarcsafalva*	-	-	-	-	1	3	13	-	-	-	7	1
117	Tăureni-Bikafalva	45	-	10	-	1	18	6	-	-	1	7	1
118	Târnăviţa Kükülökeményf	15	-	10	-	-	-	-	-	-	1	-	-
119	Teleac-Telekfalva	-	-	10	-	-	9	-	-	-	-	-	-
120	Tibodu-Tibód	-	-	15	-	2	3	-	-	-	-	-	-
121	Turdeni-Tordátfalva**	-	-	5	-	-	3	20	-	-	-	1	-
122	Ulcani-Ulke	-	-	5	-	-	-	-	-	-	-	-	6
123	Ulieşu-Kányád	40	-	35	60	10	-	-	-	-	-	1	-

*Filială greco catolică la parohia Cristur în 1839

**Filială greco catolică la parohia Cristur în 1839

-Judeţul Odorhei-

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat	gr.cat	gr.cat şi ort	gr.ort	gr.cat şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	Limbă	Conf	1920
124	Vasileni-Homoróddszentlászló	85	-	5	-	1	2	-	-	-	-	-	-
125	Văleni-Patakfalva	-	-	25	-	5	-	-	-	-	-	-	-
126	Vărghiş-Várgyás	75	295	105	185	245	-	-	-	-	7	199	268
127	Vârşag-Székelyvárság	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	4	1
128	Vlăhiţa- Szentegyházasfalu	55	-	-	-	52	30	34	-	-	-	21	1
129	Veţca-Székelyvéczke	-	-	90	60	38	-	52	-	-	-	14	-
130	Vidacul român-Székelyhidegk	105	400	-	270	375	-	-	209	247	375	386	409
131	Vidacul secuiesc-Magyarhidegkut	85	-	75	45	191	8	-	-	192	170	170	150
132	Zetea-Zetelaka	60	-	30	-	1	32	32	-	-	1	28	1
133	Odorhei-Sz ékelyudvarhely	45	700	45	-	-	26	32	6	10	115	257	211

-Judeţul Trei Scaune-

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat	gr.cat	gr.cat şi ort	gr.ort	gr.cat şi ort	gr.cat	gr.cat	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	Limbă	Conf	1920
1	Aita Mare-Nagyajta	100	-	170	110	-	-	-	581	167	9	153	41
2	Aita Mijlocie-Középajta	-	-	150	210	222	15	-	15	207	1	180	112
3	Aita Seacă-Szárazaja	110	-	60	100	-	42	150	-	112	-	263	227
4	Albis-Kezdialbis	30	-	15	40	10	-	-	-	-	-	3	-
5	Alungeni -Futásfalva*	-	-	-	-	13	40	1	-	5	-	2	-
6	Angheluş-Anghyalos	30	-	20	15	14	12	-	-	-	2	7	1
7	Aninoasa-Egrepatak	20	-	40	25	18	18	-	-	-	-	13	1
8	Araci-Arpatak	150	140	355	250	-	-	-	-	-	824	830	717
9	Arcus-Arkos	70	204	225	-	163	163	107	-	13	5	108	70
10	Ariuşd-Erösd	75	46	95	105	-	5	-	-	209	239	239	244
11	Baraolt-Barót	75	-	160	145	200	58	99	-	-	2	97	9
12	Băţanii Mari-Nagy Baczon	-	-	35	30	113	-	-	-	-	24	263	196
13	Belani-Bélafalva	35	-	65	-	6	-	-	738	870**	-	-	-
14	Belini-Bölön	170	320	395	435	700	-	-	-	-	12	759	667
15	Beşineu-Sepsibesenyö	35	-	50	-	21	28	20	-	-	-	14	1
16	Bicfalău-Bikfalva	130	-	160	225	156	32	12	-	134	1026	1151	1196
17	Bicsad-Sepsibükszád	-	-	-	410	437	-	-	-	710	9	684	370
18	Bita-Bita	15	-	10	-	11	-	-	-	-	-	1	-

19	Bodoc-Sepsibodok	115	130	75	-	19	45	2	-	-	-	4	3
20	Bodoş-Bodos	25	-	35	35	31	-	-	-	-	-	30	29
21	Boroşineul Mare-Nagy Borosnyó	40	110	90	10	-	114	44	-	-	5	38	14
22	Boroşineul Mic-Kisborosnyó	70	-	180	190	570	4	-	945	712	993	1020	1059
23	Brateş-Braátos	35	-	115	30	32	-	1	-	-	119	132	10
24	Breţcu-Bereczk	-	-	280	1130	1319	-	2	1380	1513	1186	1234	999
25	Câlnic-Kálnok	-	-	95	-	9	50	-	-	-	1	2	-
26	Caratnavolal-Karatnavola(căt.)	-	-	-	-	74	-	-	-	-	2	90	-
27	Catalina-Szetkatolna	45	-	65	25	2	17	8	-	-	2	4	1
28	Cernatul de Jos-Alsócsernáton	160	230	205	170	250	38	40	265	139	9	174	92	92
29	Cernatul de Sus-Felsöcsernáton	70	-	85	30	207	-	-	-	14	-	44	-
30	Chepeţ-Köpecz	35	-	160	50	86	-	-	-	-	7	100	69
31	Chichiş-Kökös	-	-	60	190	425	5	-	703	281	169	419	375
32	Chilieni-Kilyén	55	-	125	65	70	14	3	-	14	9	30	27

- Judeţul Trei Scaune-

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat.	gr.cat.	gr.cat.şi ort	gr.ort	gr.cat.şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	limbă	conf.	1920
33	Chiuruş-Csomakörös	-	-	5	-	-	-	-	-	-	-	1	-
34	Comalău-Komalló	35	-	65	65	118	7	-	-	134	2	123	79
35	Coşeni-Szotyor	25	-	30	-	10	19	2	-	-	-	3	-
36	Covasna-Kovászna	85	-	290	75	818	6	8	1279	-	1105	1231	1008
37	Dalnic-Dalnok	69	-	155	80	28	7	-	-	11	2	10	1
38	Dobârlău-Dobolló*	-	-	210	255	-	-	-	-	-	1524	1543	1588
39	Doboli de Jos-Aldobolz	75	116	205	300	15	14	-	590	623	585	931	1095
40	Doboli de Sus-Feldoboly	100	-	85	35	64	3	-	-	-	3	4	-
41	Eresteghiu-Eresztevény	-	-	20	-	46	27	25	-	-	-	12	-
42	Estelnic-Estelnek	50	-	65	-	-	215	29	-	-	4	25	-
43	Fotos-Fotosmártonos	10	-	16	-	-	-	-	-	-	1	3	-
44	Ghelniţa-Gelencze	140	600	275	-	123	50	40	-	-	93	389	148
45	Ghidfalău-Gidófalva	30	-	80	-	52	40	10	-	2	-	3	5
46	Harale-Haraly	10	-	20	-	-	7	6	-	-	-	-	-

- Judeţul Trei Scaune-

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat.	gr.cat.	gr.cat.şi ort	gr.ort	gr.cat.şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	limbă	conf.	1920
47	Hăghic-Hidvég	250	240	500	815*	-	-	-	416	425	1100	1166	1272
48	Hatiuica-Hatolyka	15	-	-	-	7	-	-	-	-	-	3	-
49	Hilib-Hilib	10	-	40	-	35	123	127	-	20	15	24	18
50	Icafalău-Ikafálva	30	-	90	25	89	55	20	-	-	-	11	-
51	Ilieni-Illyefálva	65	116	186	-	180	179	120	-	60	8	130	49
52	Imeni-Imecsfalva	25	-	15	-	2	6	6	-	-	2	2	-
53	Lemnia-Lemhény	120	300	265	15	27	142	180	-	-	50	325	43
54	Leţfalăi-Léczfalva	50	60	65	15	10	-	-	-	40	8	-	9
55	Lisnău-Lisznyó	75	-	200	210	495	201	200	423	271	19	473	399
56	Lunga-Nyuitód	30	-	5	-	15	25	-	-	-	10	13	5
57	Lutoasa-Csmortán	5	-	5	-	-	-	-	-	-	-	1	727
58	Malnaş-Málnás	40	-	65	20	36	69	31	-	21	1	29	-
59	Măgheruş-Sepsimagyaros	60	1	60	55	133	29	-	-	70	29	72	62

*Cuprinşi aici şi cei din Vâlcele

- Judeţul Trei Scaune -

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat.	gr.cat.	gr.cat.şi ort	gr.ort	gr.cat.şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	limbă	conf.	1920
60	Marcuşa-Markos	50	60	125	85	57	6	7	720	784	699	699	729
61	Mărtănuş-Kézdimártonos	0	-	130	235	450	-	9	601	424	358	366	380
62	Mărtineni-Kezdimátonfalva	55	-	70	70	18	-	6	-	-	-	3	4
63	Mereni-Kézdimalmás	10	1	55	0	15	11	4	-	-	-	3	-
64	Micfalău-Mikóújfalu	-	20	120	-	800	-	-	1418	898	6	918	1011
65	Micloşoara-Miklosvár	35	-	60	55	37	-	-	-	-	8	14	4
66	Moacşa-Maksa	50	-	90	55	48	55	25	-	28	1	52	3
67	Oldula-Ozsdola	55	-	200	95	195	74	75	-	219	191	218	198
68	Oituz-Poiana Sărată-Sósmezö*	-	-	-	-	1067	-	-	-	1458	1346	1359	1080
69	Olteni-Oltszem	50	1	60	15	33	7	3	-	-	1	4	-
70	Ozun-Uzon	40	50	200	245	305	12	-	588	147	77	240	204
71	Pachia-Páké	40	-	25	15	13	-	-	-	1	2	3	-
72	Pava-Páva	75	-	110	85	42	2	4	-	29	36	49	49

*Nu făcea parte din acest judeţ

- Judeţul Trei Scaune -

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat.	gr.cat.	gr.cat.şi ort	gr.ort	gr.cat.şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	limbă	conf.	1920
73	Păpăuţi-Papolcz	95	-	165	160	260	-	-	-	319	544	676	371
74	Peteni-Székelypetöfalva	-	-	20	-	-	-	-	-	-	-	1	1
75	Petriceni-Kézdikövár(Peselnek)*	-	-	30	-	-	-	-	-	-	-	4	-
76	Poiana-Kézdiszentkereszt	95	-	160	-	150	110	160	-	-	4	128	-
77	Reci-Rety	50	-	50	25	17	13	-	-	-	-	11	2
78	Ruşeni-Kézdioroszfalu	10	-	20	-	-	-	-	-	-	2	11	2
79	Saciova-Szacsova	20	-	40	35	28	33	5	-	15	19	34	3
80	Sâncrai-Sepsiszentkirály	-	-	55	25	25	8	-	-	-	-	2	-
81	Sântionlunca-Szentivánlaborf.	35	-	95	45	27	9	6	-	65	2	131	32
82	Sânzieni-Kezdiszentlélek	50	200	165	2	1	-	-	-	-	1	10	12
83	Săsăuşi-Kézdiszászfalu	-	-	20	-	-	7	5	-	-	-	2	257
84	Surcea-Szörcse	25	-	20	-	-	-	-	-	-	1	1	-
85	Tamaşfalău-Székelytamásfal**	-	-	-	-	6	-	-	-	-	1	1	-

*Filială greco catolică la parohia Turla de Jos în anul 1839

**Filială greco catolică la parohia Ghelinţa în 1839

-Judeţul Trei Scaune -

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat.	gr.cat.	gr.cat.şi ort	gr.ort	gr.cat.şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	limbă	conf.	1920
86	Telechia-Orbaitelek	10	-	10	-	26	16	10	-	-	-	2	-
87	Tinoasa-Kézdisárfalva	20	-	20	-	4	3	2	-	-	-	1	-
88	Tufalău-Czófalva	30	-	25	25	12	9	-	-	-	-	9	-
89	Turia-Torja	155	216	175	-	149	250	200	-	-	3	167	19
90	Valea Crişului- Sepsiköröspatak	75	-	180	-	31	112	15	-	-	9	27	34
91	Valea Seacă-Kézdiszárazpatak*	-	-	-	-	25	19	20	-	-	3	8	-
92	Valea Scurtă-Kurtapatak	20	-	30	-	-	6	10	-	-	-	2	-
93	Vălcele-Ellöpatak**	-	-	-	-	-	4	-	633	732	533	600	593
94	Valea Zalanului-Zalánpatak	-	-	-	-	240	138	170	-	-	-	134	-

*Filială greco catolică la parohia Poiana în 1839

**Predium filiale greco catolice la parohia Ilieni în 1839

***Comună relativ nouă

- Judeţul Trei Scaune -

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat	gr.cat.	gr.cat.şi ort	gr.ort	gr.cat.şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	limbă	conf.	1920
95	Zagon-Zágon	200	500	525	420	647	-	-	1112	951	2108	2117	2493
96	Zabala-Zabola	65	-	125	115	186	7	-	-	364	425	454	452
97	Zoltan-Etfalvazoltan	10	-	55	-	15	7	5	-	-	-	1	-
98	Zalan-Zolán	35	-	105	-	44	60	-	-	6	-	11	-
99	Sf. Gheorghe-Sepsi Szent-györgy	120	100	245	160	536	12	5	534	347	108	568	1337
100	Tg. Secuiesc-Kézdivásárhely	35	-	-	-	54	-	-	-	13	50	136	74

- Judeţul Ciuc -

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat	gr.cat.	gr.cat.şi ort	gr.ort	gr.cat.şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	limbă	conf.	1920
1	Armăşeni-Csikménaság	-	17	25	-	29	25	127	-	-	2	102	297
2	Bancu-Csikbánkfalva	-	51	40	-	-	-	35	-	-	-	50	239
3	Bârzava-Csikbova	-	8	10	-	-	-	-	-	-	-	-	64
4	Caşinul Nou-Kászonújfalu	-	110	40	-	140	700	1111	-	-	3	207	209
5	Cârţa-Karczfalva	-	26	25	-	-	-	-	-	-	-	1	247
6	Cetăţuia-Csatószeg	-	21	45	-	9	-	24	-	-	-	2	34
7	Chileni-Kiljénfalva	-	-	-	-	6	-	-	-	-	-	4	5
8	Ciceu-Csikcsicsó	-	78	120	-	63	30	100	-	-	-	50	34
9	Cioboteni-Csobotfalva	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	10
10	Ciucani-Csikcsekefalva	-	10	35	-	6	-	-	-	-	2	18	2
11	Ciucsângeorgiu-Csikszentgyörgy	-	178	110	-	139	134	197	-	-	5	183	498
12	Ciumani-Gyergyócsomafalva	-	72	75	-	127	130	159	-	-	1	71	123
13	Cozmeni-Kozmás	-	23	35	-	54	28	50	-	-	-	15	137
14	Dăneşti-Csikdánfalva	-	38	55	-	-	-	56	-	-	2	111	226
15	Delniţa-Csikdelne	-	5	35	-	-	45	20	-	-	-	1	75

-Judeţul Ciuc-

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat	gr.cat.	gr.cat.şi ort	gr.ort	gr.cat.şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	limbă	conf.	1920
16	Ditrău-Ditró	-	300	190	-	277	68	306	-	-	362	556	500
17	Frumoasa-Szépviz	-	143	95	-	-	17	40	-	-	93	644	569
18	Gârciu-Göricsfalva	-	10	-	-	-	-	-	-	-	-	-	459*
19	Ghimeş-Făget-Gyimesbükk	-	271	95	-	32	282	1261	-	-	1725	2299	2542
20	Iacobeni-Kászonjakabfalva	-	-	70	-	239	-	-	-	-	7	376	317
21	Imper-Kászonimper	-	-	155	-	-	-	-	-	-	10	251	289
22	Ineu-Csikjenöfalva	-	47	45	-	131	147	76	-	-	-	29	694
23	Jigodin-Zsögöd	-	25	70	-	25	23	10	-	-	2	10	308
24	Joseni-Gyergyöálfalu	-	286	250	-	418	330	437	-	-	15	474	308
25	Lăzarea-Szárhegy	-	104	95	-	60	60	96	-	-	155	286	99
26	Lăzăreşti-Lázárfalva	-	63	95	-	259	115	-	-	-	-	264	324
27	Leliceni-Csikszentlélek	-	200	20	-	-	-	-	-	-	-	-	219
28	Lunca de Jos-Gyimeszközéplók	-	-	-	-	Împreună cu Lunca de Sus	-	28	-	-	22	159	108**
29	Lunca de Sus-Gyimesfelsölók	-	-	-	-	707	-	43	-	-	4	67	40**
30	Mădăraş-Csikmadaras	-	47	95	-	60	48	70	-	-	1	18	222

*Pare a fi o greşeală de tipar

**În 1839, Luncile erau colonizate de moldoveni. Erau, de asemenea o filială greco catolică.

-Judeţul Ciuc-

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat	gr.cat.	gr.cat.şi ort	gr.ort	gr.cat.şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	limbă	conf.	1920
31	Mihăileni-Csikszentmihály	-	213	225	-	188	-	-	-	-	334	355	418
32	Misenteas-Csikmindszent	-	11	5	-	7	-	-	-	-	1	325	418
33	Nicoleşti-Csikszentmiklós	-	40	45	-	-	116	124	-	-	-	-	154
34	Pauleni-Csikpálfalva	-	24	30	-	58	28	60	-	-	-	79	136
35	Plăieşii de Jos-Kászonáltiz	-	Împreună cu Plăieşii de Sus	15	-	Împreună cu Plăieşii de Sus	-	-	-	-	3	88	125
36	Plăieşii de Sus-Kászonfeltiz	-	323	155	-	588	-	+	-	-	-	244	228
37	Racul-Csikrákos	-	57	70	-	29	15	40	-	-	-	24	15
38	Remetea-Gzergyóremete	-	62	50	-	6	25	-	-	-	2	84	63
39	Sâncrăeni-Csikszentkirály	-	50	75	-	69	32	63	-	-	-	39	119
40	Sândominic-Csikszentdomokos	-	258	185	-	98	121	220	-	-	8	318	487
41	Sânmartin-Csikszentmárton	-	48	40	-	11	15	7	-	-	3	23	288
42	Simoneşti-Csikszentsimon	-	55	45	-	9	7	6	-	-	1	6	19

-Judeţul Ciuc-

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat	gr.cat.	gr.cat.şi ort	gr.ort	gr.cat.şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	limbă	conf.	1920
43	Sântimbru-Csikszentimre	-	54	110	-	11	18	33	-	-	1	16	1
44	Siculeni-Mádéfalva	-	21	30	-	-	-	-	-	-	3	13	43
45	Suseni-Gyergyóújfalu	-	54	75	-	-	90	75	-	-	21	162	88
46	Şoimeni-Csiksomortán	-	51	30	-	52	23	75	-	-	-	69	52
47	Şumuleu-Várdotfalva	-	21	5	-	-	-	-	-	-	-	9	23
48	Tomeşti-Csiksenttamás	-	73	100	-	240	207	360	-	-	-	260	814
49	Topliţa Ciuc-Csiktápolcza	-	43	45	-	5	-	-	-	-	-	1	3
50	Tuşnad-Tusnád	-	32	30	-	17	24	60	-	17	-	80	324
51	Valea Strâmbă-Tekeröpatak	-	23	10	-	147	60	96	-	-	502	602	215
52	Văcăreşti-Vacsárcsi	-	21	55	-	30	-	-	-	-	-	1	-
53	Voslăbeni-Vasláb	-	184	160	-	746	605	803	-	-	803	827	798
54	Vrabia-Csikverebes	-	20	5	-	13	-	10	-	-	-	14	2
55	Gheorgheni-Gyergyószentmiklós	-	-	290	-	-	-	-	-	-	155	447	466

-Judeţul Ciuc-

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat	gr.cat.	gr.cat.şi ort	gr.ort	gr.cat.şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	limbă	conf.	1920

56	Miercurea Ciuc-Csiksyereda	-	-	-	-	-	-	-	-	-	44	116	268
57	Bicaz-Gyergyóbékás*	-	-	-	-	1017	655	-	-	-	6559	6577	6735
58	Bilbor-Bélbor*	-	-	-	-	538	425	-	-	-	1161	1149	1067
59	Borsec-Borszék*	-	-	-	-	67	-	-	-	-	126	140	176
60	Corbu-Gyergyóholló*	-	-	-	-	110	-	-	-	-	889	866	783
61	Sărmaş-Szalamás*	-	-	-	-	807	-	-	-	-	1430	1456	1379
62	Subcetate-Gyergyóvárhegy*	-	-	85	-	1327	755	1713	-	-	2547	2562	2559
63	Topliţa rom.-Maroshéviz*	-	-	-	1640	-	234	-	-	-	4194	4356	4133
64	Tulgheş-Gyergyótölgyes*	-	-	-	-	626	-	-	-	-	1032	1071	1022

*Aceste comune formau o filială în jurisdicţia Ciucului

- Judeţul Mureş-

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat	gr.cat.	gr.cat.şi ort	gr.ort	gr.cat.şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	limbă	conf.	1920
1	Abud-Székelybod	-	-	10	-	-	11	6	-	-	-	6	-
2	Acăţari-Akosfalva	-	-	110	65	91	-	23	-	-	1	44	171
3	Adrianul Mare-Nagyadorján	-	-	10	-	-	7	-	-	-	-	12	138
4	Adrianul Mic-Kisadorján	-	-	5	-	-	5	-	-	-	-	4	-
5	Bandul-Mezöbánd	500	601	425	980	939	220	357	555	560	1230	1279	1499
6	Bărdeşti-Marosbárdos	180	236	235	-	340	338	368	-	-	409	409	382
7	Bâra-Berekeresztú	-	-	25	10	-	-	-	-	-	-	2	1
8	Bedeni-Bede	-	-	25	-	4	-	2	-	-	-	2	-
9	Bereni-Székelybere*	-	-	5	-	-	-	-	-	-	-	1	23
10	Berghia-Mezöbergenye	120	161	180	445	381	17	-	268	286	297	300	350
11	Beu-Székelybö	-	-	-	20	-	-	5	-	-	-	7	14
12	Bolintineni-Nyárádbálintfalva	-	204	120	100	139	95	182	-	-	191	209	214
13	Bozed-Bázed	135	166	155	-	350	290	350	-	-	452	452	452

*În 1839 era un orăşel locuit de secui şi valahi (Lenk)

-Judeţul Mureş-

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat	gr.cat.	gr.cat.şi ort	gr.ort	gr.cat.şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	limbă	conf.	1920
14	Bozeni-Székelybós	-	-	45	65	49	27	-	-	-	28	47	46
15	Budiul Mic-Hagymásbodon	125	533	135	-	89	105	-	-	-	-	28	75
16	Buza-Buzaháza	-	-	25	-	-	47	4	-	-	3	15	26
17	Călimăneşti-Kelementelke	-	-	-	-	7	516	-	-	-	5	8	14
18	Călugăreni-Mikháza	-	-	15	-	7	-	-	-	-	1	2	3
19	Căluşeri-Székelykál	-	-	60	55	25	55	-	-	-	6	10	33
20	Câmpeniţa-Mezöfeje	-	-	20	-	16	20	9	-	-	9	9	19
21	Cându-Kendö	-	-	15	-	-	10	-	-	-	4	5	-
22	Cevaşul de Câmp-Mezöcsávás	135	190	250	-	383	333	415	-	-	490	496	560
23	Chibed-Kibéd	-	-	60	-	55	50	22	-	-	-	4	-
24	Chinari-Várhegy	-	94	225	-	-	-	-	-	-	329	351	282
25	Ciba-Csiba	-	-	15	-	11	-	4	-	-	-	4	33
26	Cinta-Fintaháza	375	300	160	135	152	105	-	-	-	5	110	167

-Judeţul Mureş-

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat	gr.cat.	gr.cat.şi ort	gr.ort	gr.cat.şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	limbă	conf.	1920
27	Cioc-Csokfalva	-	-	60	20	55	-	-	-	-	-	17	18
28	Cocoşi-Szkélykakasd	-	-	5	15	3	-	4	-	-	1	1	116
29	Corbeşti-Székelycsoka	-	-	15	25	10	-	-	-	-	-	-	-
30	Cornăţel-Egerszeg	250	317	90	105	109	-	639	-	95	100	103	84
31	Corneşti-Somosd	-	-	50	-	14	4	-	-	-	23	43	28
32	Corunca-Koronka	250	501	165	255	267	-	2	331	189	75	162	228
33	Cotuş-Cseid	-	-	50	-	14	4	-	-	-	23	43	28
34	Crăciuneşti-Nyárádkarácson	-	-	130	-	209	213	-	-	-	5	217	228
35	Cristeşti- Maroskeresztúr	115	192	180	180	350	-	-	346	394	362	386	686
36	Cuieşd-Székelykövesd	50	66	50	495	168	120	130	-	-	121	179	109
37	Culpiu-Mezökölpény	95	166	130	-	296	248	30	-	-	210	226	202
38	Curteni-Udvarfalva	195	81	80	-	75	80	15	-	-	33	45	50
39	Dămieni-Deményháza	-	-	30	15	3	16	-	-	-	10	15	-

-Judeţul Mureş-

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat	gr.cat.	gr.cat.şi ort	gr.ort	gr.cat.şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	limbă	conf.	1920
40	Drojdii-Sepröd	-	-	35	-	-	12	-	-	-	-	-	-
41	Dumitreşti-Demeterfalva	-	-	35	25	2	23	4	-	-	-	-	-
42	Eremieni-Nyárádszentimre	-	-	25	-	-	118	-	-	-	2	3	14
43	Eremitul-Nyárádremete	-	-	30	80	-	-	15	-	-	14	139	246
44	Erneul Mare-Nagyernye	190	388	160	-	269	276	260	-	-	31	336	440
45	Fântânele-Gyalakuta	-	-	30	-	16	-	-	-	-	-	2	6
46	Foi-Folyafalva	-	-	75	-	31	58	35	-	-	-	5	32
47	Găieşti-Göcs	-	-	10	-	19	22	20	-	-	-	9	-
48	Gălăţeni-Szentgericze	-	-	60	90	13	42	5	-	-	14	26	249
49	Galeşti-Nyárádgálfalva	-	-	65	-	36	-	-	-	-	3	17	394
50	Ghindari-Makfalva	-	-	20	5	11	9	7	-	-	3	9	15
51	Ghineşti-Geges	-	-	35	25	-	39	-	-	-	-	3	-
52	Gruişor-Kisgörgény	-	-	30	-	6	20	3	-	-	4	10	-

-Judeţul Mureş-

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat	gr.cat.	gr.cat.şi ort	gr.ort	gr.cat.şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	limbă	conf.	1920
53	Herghelia-Mezöménes	130	116	110	-	193	182	-	-	-	225	230	326
54	Harţău-Horczó	75	-	95	-	230	169	240	-	-	175	207	151
55	Hodosa-Székelyhodos	-	-	15	-	7	13	-	-	-	1	17	4
56	Hoteşti-Atosfalva	-	-	60	20	-	3	-	-	-	4	6	-
57	Icland-Ikland	-	281	25	-	22	31	12	-	-	7	9	56
58	Iedu-Jedd	-	-	65	15	79	61	20	-	-	29	54	66
59	Ihod-Ehod	-	-	5	15	-	-	-	-	-	5	6	13
60	Ilieni-Lukailenczfalva	-	-	20	15	5	15	-	-	-	15	15	34
61	Ilieşi-Illyésmezö	-	-	20	-	137	58	121	-	-	1	142	151
62	Iobăgeni-Jobbábyfalva	365	229	95	-	150	133	160	-	-	1	57	277	277
63	Isla-Iszló	-	-	50	-	106	-	-	-	-	3	89	82
64	Ivăneşti-Kebeleszentivány	130	-	85	70	134	87	120	-	-	176	191	185
65	Laureni-Kissentlörincz	200	-	115	-	183	200	232	-	-	237	265	265

-Judeţul Mureş-

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat	gr.cat.	gr.cat.şi ort	gr.ort	gr.cat.şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	limbă	conf.	1920
66	Lechincioara-Kislekencze	25	-	55	-	145	60	125	-	-	160	158	179
67	Leordeni-Lörinczfalva	-	532	45	-	6	-	-	-	-	1	21	7
68	Luca-Lukafalva	-	-	30	25	5	16	-	-	-	15	17	89
69	Maia-Maja	-	-	20	-	-	16	-	-	-	5	7	5
70	Mădăraş-Mezömadaras	290	356	325	-	922	816	979	-	-	1133	1191	1214
71	Măgherani-Nyárádmagyaros	-	-	60	40	4	-	-	-	-	1	10	22
72	Maiad-Nyomát	-	-	80	-	119	133	70	-	32	1	73	465
73	Mărculeni-Márkod	-	-	-	15	3	39	-	-	-	1	7	5
74	Miercurea-Niraj-Nyárádszereda	-	-	25	10	7	-	-	-	-	8	58	53
75	Matrici-Nyárádközvényes*	-	-	-	-	-	26	-	-	-	11	15	15
76	Miceşti-Maraskisfauld	-	-	105	-	-	-	-	-	-	515	517	543
77	Mitreşti-Nyárádszentmárton	-	-	35	-	50	80	23	-	-	8	33	41
78	Morăreni-Malomfalva	200	253	130	290	328	-	-	320	400	406	409	395

*În 1839 era o filială în parohia Chiherul de Jos

-Judeţul Mureş-

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat	gr.cat.	gr.cat.şi ort	gr.ort	gr.cat.şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	limbă	conf.	1920
79	Moşuni-Székelymoson	220	254	50	150	200	-	-	547	343	244	278	262
80	Mureşeni-Meggyesfalva	115	385	280	325	504	-	-	524	573	699	755	827
81	Murgeşti-Nyárádszentbenedek	-	-	85	-	264	-	-	-	-	23	104	201
82	Nazna-Náznánfalva	240	327	145	255	536	-	-	876	382	394	394	345
83	Neaua-Havad	-	-	15	20	3	3	-	-	5	-	1	1
84	Nicoleşti-Káposztásszentmiklos	-	-	-	70	70	162	43	-	-	-	35	130
85	Oaea-Székelyuraly	-	196	70	70	117	118	150	-	-	13	6	86
86	Ogari-Marosogárd	120	361	90	-	164	158	130	-	18	241	251	274
87	Oroiu-Székelyuraly	115	281	195	230	-	336	-	-	-	449	474	497
88	Panet-Mezöpanit	135	289	145	48	195	190	202	-	-	117	140	102
89	Păsăreni-Baczkamadaras	230	-	170	-	257	130	230	-	-	24	182	351
90	Porumbeni-Galambod	100	-	195	-	170	194	130	-	-	163	165	164
91	Răgmani-Rigmány	-	-	5	-	-	-	-	-	-	-	5	-

-Judeţul Mureş-

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat	gr.cat.	gr.cat.şi ort	gr.ort	gr.cat.şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	limbă	conf.	1920
92	Roteni-Harasztkerék	-	-	60	65	136	130	144	-	-	-	114	285
93	Sardut Niraj-Székelysárd	-	-	50	-	205	151	223	-	-	118	273	240
94	Săbed-Szabéd	35	-	80	-	27	75	25	-	-	8	12	4
95	Săcăreni-Székes*	-	-	-	-	-	14	-	-	-	1	22	8
96	Sărăţeni (Sărata) -Sóvárad	125	-	125	80	67	115	65	-	-	-	45	19
97	Sâncraiul deM-M-sz. Király	-	-	120	190	302	-	-	-	353	357	371	408
98	Sântioana-Csitszentiván	215	240	100	-	183	200	156	-	-	185	189	188
99	Sângiorgiul de P.-Erdöszgyörgy	665	1296	275	590	-	8	4	824	954	351	879	890
100	Sângiorgiul de M.-Marosszgyörgy	340	558	305	370	850	300	368	292	288	812	974	936
101	Sânişori-Kebele	-	-	70	115	-	35	30	-	122	96	109	155
102	Sânsimon-Nyárádszentsimon	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-
103	Sântana de Mureş-Marosszentan	80	125	160	-	469	320	678	-	-	747	751	787
104	Sântana Niraj-Nyárádszentanna	-	170	30	15	7	15	-	-	-	2	7	-

*Filială greco catolică laŢufalău în 1839

- Judeţul Mureş-

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat	gr.cat.	gr.cat.şi ort	gr.ort	gr.cat.şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	limbă	conf.	1920
105	Sântandrei-Nyárádandrásfalva	-	228	85	-	-	195	220	-	-	4	265	298
106	Sânvăsii-Nyárádszentlászlö	-	-	45	90	92	54	50	-	-	-	40	134
107	Sauşa-Székelysóspatak	125	-	60	15	-	206	-	-	-	-	171	-
108	Şilea Niraj-Nyárádselye	-	-	-	-	-	-	-	-	-	1	2	17
109	Simbiraşi-Jobbágytelke	-	-	5	-	-	15	-	-	-	-	-	1
110	Sovata-Szováta	-	-	20	35	137	121	81	-	-	11	328	424
111	Ştefăneşti-Székelyszentistán	-	-	45	-	22	17	12	-	-	-	1	8
112	Stejeris-Cserefalva	-	-	25	15	24	11	12	-	-	7	10	50
113	Surda-Süketfalva	-	-	-	50	18	96	40	-	-	-	6	-
114	Suveica-Szövérd	-	-	-	40	15	16	9	-	-	-	3	-
115	Tâmpa-Székelytompa*	-	-	-	-	18	-	10	-	-	1	33	23
116	Tirimia-Nagyteremi	110	120	290	445	-	671	-	-	-	807	849	618
117	Tirimioara-Kistereni**	-	-	-	-	-	71	-	-	-	10	104	84

*Sate locuite de secui şi valahi în 1839 (Lenk) .

**Sat românesc cu două parohii ortodoxe şi greco catolice în 1859.

- Judeţul Mureş-

Nr	Numele comunelor	Statistica confesională	Statistica	Statistica confesională	Statistica 1910	Dicţ.stat
		gr.cat	gr.cat.	gr.cat.şi ort	gr.ort	gr.cat.şi ort	gr.cat	gr.cat.	gr.ort	gr.ort	românii după
		1733	1750	1760	1805	1868	1835	1871	1903	1912	limbă	conf.	1920
118	Tufalău-Tófalva*	-	-	-	-	185	103	200	-	-	-	-	-
119	Torba-Torbaszló	-	-	10	-	-	9	-	-	-	2	4	-
120	Troiţa-Szentháromság	-	-	65	-	172	168	160	-	-	5	134	185
121	Ţiptelnic-Száltelek	90	124	65	-	175	133	180	-	-	249	268	238
122	Ungheni-Nyárádtö	300	520	335	-	674	689	632	-	-	757	874	919
123	Vadu-Vadad	-	-	30	-	20	8	7	-	-	1	24	12
124	Vădaş-Vadasd	-	-	60	35	42	11	-	-	-	-	1	1
125	Vărgata-Csikfalva	25	-	75	25	29	25	8	-	-	-	14	46
126	Veţa-Vecze	-	-	50	110	27	-	10	-	228	230	236	228
127	Viforoasa-Havadtö	-	-	40	-	12	9	-	-	-	-	9	26
128	Voiniceni-Mézöszabad	-	434	270	-	672	569	735	-	-	812	874	775
129	Tg. Mureş-Maros Vásárhely	300	-	475	120	478	247	635	59	90	1717	2983	3947

*În 1839 era o biserică greco catolică.

COMUNE CU MAJORITATE ROMÂNEASCĂ

JUDEŢUL ODORHEI

Nr.	Numele comunelor	Locuitori	Unguri	Români	Observaţii
1	Feleag-Magyarfelek	557	14	543
2	Săcel-Székelyandrásfalva	418	60	317
3	Vidacutul român-Székelyhidegkut	424	49	375

B. JUDEŢUL TREI SCAUNE

Nr.	Numele comunelor	Locuitori	Unguri	Români	Observaţii
4	Bicfalău-Bikfalva	1854	828	1026
5	Boroşneul Mic-Kisborosnyó	1602	603	993
6	Dobârlău-Dobolló	1582	58	1524	N-au făcut totdeauna parte din judeţul Trei Scaune
7	Buzăul Ardelean-Magyarbodza	5366	350	4944
8	Mărcuşa-Markos	703	4	699
9	Micfalău-Mikóújfalu*	1280	476	800
10	Poiana Sărată-Sósmezö	1709	356	1346
11	Groapa Lupului-Farkasvágó (cătun)*, azi Lunca Calnicului, com. Prejmer, jud. Braşov	704	109	595
12	Vâlcele-Ellöpatak	765	209	553

*După statistica confesiunilor greco catolice şi greco ortodoxe, de Orbán Balázs. A. Székelyfalu leirasa, Pest, 1868-1871

JUDEŢUL CIUC

Nr.	Numele comunelor	Locuitori	Unguri	Români	Observaţii
13	Bicaz-Gyergyóbékás	7133	495	6559	N-au făcut totdeauna parte din judeţul Ciuc
14	Bilbor-Bélbor	1351	188	1161
15	Corbu-Gyergyóholló	1396	500	889
16	Sármas-Salamás	1597	134	1430
17	Subcetate-Gyergyóvárhegy	2729	179	2547
18	Topliţa Română-Maroshéviz	7388	2417	4194	N-a făcut totdeauna parte din judeţul Ciuc
19	Voslăbeni-Vaslá	940	110	803

C. JUDEŢUL MUREŞ

Nr.	Numele comunelor	Locuitori	Unguri	Români	Observaţii
20	Bărdeşti-Marosbádos	415	6	409
21	Bolintineni-Nyárádbálintfalva	225	29	191
22	Bozed-Bazéd	468	16	452
23	Cornăţel-Várghey	576	209	329
24	Cornăţel-Egerszeg	175	75	100
25	Crăciuneşti-Karácsonfalva	409	195	209	După statistica confesiunilor greco catolice de Orbán Balász, A. Székelyfalu leirasa, Pest, 1868-1871
26	Cristeşti-Maroskerestúr	616	262	350
27	Hărţău-Harczó	403	172	230
28	Herghelia-Mezöménes	392	167	255
29	Ilieşi-Illysmezö	171	38	137	După statistica confesiunilor greco catolice de Orbán Balász, A. Székelyfalu leirasa, Pest, 1868-1871
30	Ivăneşti-Kebelszentiván	227	17	176
31	Laureni-Kisszentlörincz	283	37	236

JUDEŢUL MUREŞ

Nr.	Numele comunelor	Locuitori	Unguri	Români	Observaţii
32	Lechincioara-Kislekencze	172	12	160
33	Miceşti-Maroskisfalud	559	44	515
34	Moşuni-Székelymoson	468	224	244
35	Mureşeni-Meggyesfalva	1262	463	699
36	Nazna-Náznánfalva	575	181	394
37	Ogari-Marosagárd	329	88	241
38	Oroiu-Székelyuraly	480	1	449
39	Remetea-Remeteszeg	175	15	160	După statistica confesiunilor greco catolice de Orbán Balász, A. Székelyfalu leirasa, Pest, 1868-1871
40	Sântana-Marosszentanna	1250	503	747
41	Sântandrei-Nyárádandrásfalva	506	211	295	După statistica confesiunilor greco catolice de Orbán Balász, A. Székelyfalu leirasa, Pest, 1868-1871
42	Sângeorgiu-Marosszentgyörgy	1201	324	860
43	Şardul-Székelysárd	361	142	205
44	Şăuşa-Székelysóspatak	171	-	163
45	Ţiptelnic-Száltelek	335	63	249
46	Ţufalău-Tófalva	197	11	185	După statistica confesiunilor greco catolice de Orbán Balász, A. Székelyfalu leirasa, Pest, 1868-1871
47	Ungheni-Nyárádtó	1171	321	757
48	Veţa-Vecze	236	6	230
49	Voiniceni-Mezöszabad	905	28	812

NOTE SI COMENTARII

ALE INGRIJITORILOR DE EDITIE

1). Concluzia din nota de la Prefaţă, care astăzi nu se mai verifică, a stârnit cum era şi de aşteptat reacţii nedorite, cartea însăşi suferind apoi, în ansamblu, pe nedrept o blamare şi o intoleranţă din mai multe direcţii în loc să fie, totuşi, în mod democratic, un prilej de reluare pe baze documentar-ştiinţifice, cu calm şi înţelegere, a cercetărilor acestei probleme de mare importanţă pentru buna convieţuire româno-maghiară, pentru că, în definitiv, Gheorghe Popa-Lisseanu a avut în vedere tocmai acest obiectiv. Ilustru cărturar a ajuns la această concluzie şi influienţat puternic de conştiinţa marii drame a maghiarizării unor importante comunităţi româneşti din această zonă, de-a lungul secolelor.

2). La fel de “straniu” a fost şi criteriul “originii etnice” sau a “descendenţei naţionale”folosit la înregistrarea statistică realizată în Transilvania în 1920, de către români.

3). Cunoaşterea schimbările demografice, intervenite în structura etnică şi confesională a tuturor localităţilor din Transilvania, în a doua jumătate a sec al XIX-lea şi începutul sec. XX, în prezent este înlesnită de punerea în circulaţie în limba română a datelor recensămintelor efectuate pe teritoriul Transilvaniei, începând cu anul 1850 şi terminând cu anul 1941, prin grija cercetătorilor Catedrei şi Laboratorului de Sociologie al Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, sub coordonarea prof. univ. dr. Traian Rotariu)

4). Aici Popa-Lisseanu se referă, desigur, la cele câteva cunoştinţe elementare de maghiară ale românilor obţinute prin şcoală, nicicum la un fenomen de masă de a vorbi românii maghiara (excepţie cei maghiarizaţi din secuime)

5). Informaţii actualizate despre amploarea şi dimensiunile procesului de asimilare a românilor din fostele scaune secuieşti sunt redate în lucrările : « Românii şisecuii », de Ion I.Russu, Editura Ştiinţifică, 1990, « Românii din fostele scaune secuieşti în antroponimele din conscripţii », vol. I, Scaunul Mureş şi vol.II, Scaunul Ciuc, Giurgeu, Caşin, de Ioan Ranca, Cluj-Napoca, 1995 şiTg. Mureş, 1997 “Structuri etnice şi confesionale în judeţele Covasna şi Harghita”, de Ioan Lăcătuşu, Teză de doctorat, Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, 2002 şi “Românii din Covasna şi Harghita”, de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Violeta Pătrunjel, Editura Grai Românesc a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Miercurea-Ciuc, 2003, în continuareRomânii din Covasna şi Harghita.

6). Mărturiile arheologice despre viaţa pe teritoriul judeţelor Covasna şi Harghita din preistorie până la începutul Evului Mediu sunt pe larg abordate în volumele: “Repertoarul arheologic al judeţului Covasna”, Sf. Gheorghe, 1998, “Repertoarul arheologic al judeţului Harghita”, Sf. Gheorghe, 2000 şiRomânii din Covasna şi Harghita

7). Referitor la punctele de vedere actuale ale istoriografiei maghiare despre raporturile dintre maghiari şi secui vezi şi “Istoria Transilvaniei” apărută sub egida Academiei Ungariei, Budapesta, 198… articolele pe această temă din “Sfera Politicii”, anul IX, nr. 97-98, punctul de vedere al istoriografiei româneşti fiind redat în Voievodatul Transilvaniei, Ştefan Pascu (coordonator), Editura Dacia, Cluj Napoca, vol.I-IV, 1972-1989 şi în “ Istoria României”, vol II, Academia României, Bucureşti, 200.

8). Deşi azi şi acest document este considerat fals, acesta indică totuşi conştiinţa unei anteriorităţi a prezenţei româneşti în localitate şi în zonă.

9). Cazurile concrete de nobili români secuizaţi din sud-estul Transilvaniei, sunt prezentate în volumul “Românii din Covasna şi Harghita”, şi în lucrarea “Szekely Nemesi Csaladok”, de Palmay Jozsef, vol. I-II, Sf. Gheorghe, 2000 (reeditată după ediţia din anul 1901).

10). Informaţii suplimentare despre discriminările românilor ardeleni de confesiune ortodoxă, inclusiv a celor din fostele scaune secuieşti, vezi “Istoria Bisericii Ortodoxe Române”, vol. I-III, de Mircea Păcurariu, Bucureşti, 1992-1997, şi volumul “Românii din Covasna şi Harghita”. După ce au rămas fără credincioşi, un număr de 37 de biserici ortodoxe şi greco-catolice din actualele judeţe Covasna şi Harghita, s-au ruinat şi au dispărut cu timpul. La acestea se adaugă cele 25 biserici şi capele ortodoxe şi greco-catolice construite după înfăptuirea României mari, de regulă în centrul localităţilor, care au căzut pradă intoleranţe în perioada 1940-1944, respectiv în anii ce au urmat Dictatului de la Viena (Vezi Anexa nr. 3)

11). După recensământul din 1850, pierderile înregistrate sunt redate în lucrările citate, semnate de Traian Rotariu, Varga E. Arpad şi Ioan Lăcătuşu

12). Ca urmare a unor procese demografice complexe şi interdependente legate de mişcarea naturală şi geografică a populaţiei din zona analizată, asistăm, pe de o parte, la creşterea populaţiei româneşti, îndeosebi în localităţile monoetnice româneşti- ca urmare a unei natalităţi viguroase- şi în mediul urban- datorită sporului migratoriu din perioada 1968-1989, iar pe de altă parte, la scăderea substanţială a comunităţilor româneşti situate în centrul “secuimii”, din cauza pierderilor înregistrarte în urma proceselor de maghiarizare.

13). Vezi pe această temă: Vasile Lechinţan,Instituţii şi edificii istorice din Transilvania, Editura Carpatica, Cluj Napoca, 2000(passim)

14). Exista şi o comunitate de secui în Bodogaia în veacurile trecute, Popa-Lisseanu având dreptate însă că românii aveau două parohii, realitate atestată şi în documentele din secolul al XVIII-lea. Vezi lucrările semnate de I.I. Russu, Ioan Ranca, precum şi Românii din Covasna şi Harghita

15). Pe larg despre trecerile interconfesionale, vezi şi lucrările “Structuri etnice şi confesionale în judeţele Covasna şi Harghita”, de Ioan Lăcătuşu, Teză de doctorat, Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, 2002 şi “Românii din Covasna şi Harghita”

În text este vorba de noile reforme, barbare, de represiune la care au fost supuşi de administraţia ungară în perioada 1916-1918 românii din secuime şi din tot sudul Transilvaniei, care au întâmpinat cu entuziasm trupele româneşti care au eliberat temporar acest teritoriu, în toamna lui 1916.

16). Informaţii suplimentare despre învăţământul confesional şi de stat, în limba română, sunt cuprinse în lucrările menţionate mai sus şi în “Spiritualitate românească şi conveieţuire interetnică în Covasna şi Harghita”, de Ioan Lăcătuşu, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2002

17). Alte aspecte ale deznaţionalizării românilor din Micfalău, pot fi cunoscute din micromonografia localităţii din lucrarea Românii din Covasna şi Harghita

18). Numele unor ofiţeri români din regimentele secuieşti de graniţă din Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc, Miercurea- Ciuc ş.a., sunt redate în lucrarea Românii din Covasna şi Harghita

19). Cu toate semnalele trase de către reprezentanţii societăţii civile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, din păcate, prin Legea nr. 1/2000 (Legea Lupu), proprietăţile composesorale au fost refăcute. Dinpăcate, aceste singure semnale, asupra gravelor consecinţe pe termen lung, ale aplicării acestei legi, nu au fost luate în seamă de clasa politică românească. S-a ajuns astfel, ca „acest pas înainte uriaş, din perspectiva autodeterminării maghiarimii din Transilvania”, dar care din perspectivă românească reprezintă întoarcerea roatei istoriei cu peste 80 de ani în urmă, să devină o nouă şi durabilă adâncire a inechităţilor şi discriminărilor pentru românii din estul Transilvaniei. Deputatul Kelemen Hunor are dreptate atunci când afirmă: „Am spus cu mai multe ocazii - şi nu vom obosi să o repetăm - că în legătură cu proprietatea publică se poate vorbi de o a doua ocupare de ţară (a doua descălecare) în Ardeal, dat fiind că o suprafaţă de aproape un milion de hectare a fost retrocedată în proprietate maghiară. Aceasta este o avere uriaşă, o avere de mai multe miliarde de dolari - şi cu aceasta se pot obţine bune rezultate economice în următorii ani şi decenii”

Dar şi aprecierile publicistului harghitean Mihai Groza, referitoare la această problemă, îndeamnă la reflecţie şi la necesare corecţii. „Sentimentul de insatisfacţie e generat însă de faptul că politicienii români nu realizează nici azi că au comis un gest istoric. Pozitiv sau negativ - asta tot istoria va hotărî. Păcatul e însă că „retrocedarea” nu s-a ridicat la înălţimea ideii politice, rămânând la nivelul derizoriu al tranzacţiei politice. Dovadă stă tocmai realitatea că acest gest nici măcar n-a fost observat de Europa. Dacă ar fi fost prezentat în adevăratele sale dimensiuni - ca gest suprem de reconciliere româno-maghiară - optica Europei asupra ţării noastre ar fi trebuit să fie alta. E greu de priceput de ce un gest de căpătâi care trebuia făcut vizibil în toată lumea a fost lăsat la discreţia unui politician mediocru precum Vasile Lupu, care n-a ştiut să extragă din el decât o efemeră notorietate personală de „luptător împotriva structurilor postcomuniste” (Adevărul Harghitei, anul XIV, nr. 3041/3042, din 11/12 octombrie 2002).

20). Problematica gravă şi sensibilă a păstrării şi afirmării identităţii naţionale a românilor din sud-estul Transilvaniei după decembrie 1989, a fost abordată în mai multe studii, dintre care menţionăm volumele semnate de dr. Maria Cobianu-Băcanu “S.O.S.-românii din Covasna şi Harghita”, Editura Petru Maior, Tg. Mureş, 1998 şi “Drama maghiarizării românilor din Covasna şi Harghita”, Editura Eurocarpatica, Sf.Gheorghe, 2000

21). Un bun cunoscător al realităţilor din “secuime”, protopopul Aurel Nistor din Araci, sublinia în 1929 diferenţa dintre “atitudinea neînţelegătoare şi duşmănoasă a cărturarilor secui faţă de Biserica Ortodoxă” şi cea “adânc înţelegătoare şi plină de încredere a sătenilor simpli din satele secuieşti fără de credinţa şi cultul ortodox şi harul ce se revarsă asupra sufletelor şi trupurilor prin rugăciunile preotului român”, realitate existentă şi astăzi în satele din arcul intracarpatic.

“Populaţia secuiască – apreciază protopopul Aurel Nistor, aşa cum o făcuse şi marele său prieten Nicolae Iorga -este harnică şi organizată sub raport economic, respectuoasă faţă de lege şi autoritate şi desprinde repede miezul din învelişul lucrurilor. Cine se apropie cinstit, cu simţul dreptăţii şi al corectitudinii, dându-i respectul cuvenit, îşi câştigă repede simpatia, chiar dacă se dovedeşte mare român în activitatea şi simţirea sa”.

“Populaţia secuiască a fost în trecut – ne spune părintele Nistor – şi este în mare parte şi astăzi indusă în eroare cu privire la poporul român”. I s-a format în mod meşteşugit o părere falsă asupra trecutului şi calităţile lui. Prezentând o multitudine de “împrumuturi de obiceiuri şi cuvinte româneşti” preluate de secui de la români, practică existentă până în 1896, până la serbarea mileniului unguresc, în unele sate cu populaţie mixtă, în care feciorii şi fetele“legau un fel de frăţie între ei, până la moarte, numindu-se fârtaţi şi surate”.

Aurel Nistor ajunge la concluzia, împărtăşită şi de alţi intelectuali locali, români şi secui, că “bariera de duşmănie între secui şi români este artificială, creată tendenţios pentru a împiedica apropierea unii de alţii”. (vezi “ Cultură şi identitate la românii din secuime”, de Ioan Lăcătuşu, Editura Carpatica, Cluj-Napoca, 1995)

22). Convieţuirea de secole a românilor şi a secuilor a facilitat circulaţia motivelor şi temelor folclorice a miturilor, ajungându-se la numeroase similitudini. Unele dintre ele sunt atât de izbitoare încât, la apariţia în 1863 a uneia din primele culegeri maaghiare importante de poezii populare secuieşti, publicate în volumul “Vadrozsák” (Trandafirii sălbatici), autorul Kriza Janos (1811-1875) a fost chiar acuzat că a plagiat din poezia populară românească, publicând, se spunea, “o culegere de traduceri”. Învinuirile au fost făcute de către folcloristul român Iulian Georgescu în ziarul budapestan F ő városi Lapok (Foi din capitală), dând naştere unei polemici care a fost numită “procesul Trandafirilor sălbatici”. În final, s-a ajuns la concluzia că nu era vorba de un plagiat literar comis de Kriza Janos, adevăratul “vinovat” fiind similitudinile, interferenţele dintre folclorul românesc şi cel secuiesc, care sunt aşa de mari, încât uneori pot crea confuzii ca şi cea menţionată. (vezi, Francisc Păcuraru, « Românii şi maghiarii de-a lungul veacurilor », Editura Minerva, 1998)

Alte aspecte referitoare la prezenţa în folclorul secuiesc local a unor influenţe ale culturii populare româneşti sunt prezentate, printre altele, în “Românii şi secuii”, de I. I. Russu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1990 şi “Contribuţii la istoria judeţului Harghita”, de Aurel Marc, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2000.

23). Adevărul este că, printre problemele care sunt ignorate şi nu au făcut încă obiectul unor cercetări sistematice şi riguroase sunt şi cele referitoare la interferenţele etno-culturale româno-maghiare ( secuieşti ). Aceasta cu atât mai mult cu cât relaţiile interetnice, adesea tensionate, au permis totuşi o serie de influenţe reciproce, observabile în lexic, în port, în creaţia populară. . Acestea sunt fenomene normale, inevitabile, în cadrul convieţuirii şi al contactelor dintre diferite etnii relativ apropiate ca nivel de dezvoltare. Pledează în acest sens realitatea etno-culturală din zonă, pusă în evidenţă de puţinele lucrări apărute pe această temă în perioada interbelică.

Într-unul din primele sale studii, referitoare la legăturile secuilor cu românii, Nicolae Iorga menţiona: ”Locuind împreună cu românii şi înconjuraţi din toate părţile de către aceştia, secuii au avut relaţii multiple economice, sociale, politico-militare, atât cu românii din sudul Transilvaniei, cât şi cu cei din Moldova şi Ţara Românească (Muntenia), înregistrându-se în permanenţă o circulaţie asiduă cu deplasări de populaţie dintr-o parte şi alta a munţilor, prin pasurile Tulgheş, Bicaz, Ghimeş, Oituz, Buzău, realitate pusă în evidenţă în documente, ca şi în antroponime şi toponimice”.

Timp de şapte veacuri, după stabilirea secuilor în estul Transilvaniei, secuii au avut cele mai intense legături şi amestecuri etno-ligvistice, de influenţe reciproce cu românii conlocuitori. Rezultatul acestei convieţuiri a condus la numeroase interferenţe şi similitudini privind “locuinţa, felul de lucru, îmbrăcămintea” secuilor şi românilor.

Să amintim, în acest context, că versiunea maghiară a Mioriţei a fost culeasă de Domokos Pal Peter în anul 1937 din localităţile Lemnia şi Poian, judeţul Covasna, aşezări aflate în vecinătatea cunoscutelor centre ale păstoritului transhumant – Breţcu, Zăbala, Covasna, ceea ce dovedeşte un contact intens şi nemijlocit între cele două culturi populare, aşa cum rezultă din variantele Vicleimului secuiesc.

24). În patronimul ligvistic al dialectului maghiar din secuime există numeroase împrumuturi din limba română, fenomenul fiind unul din cele mai concrete mărturii ale conveţuirii româno secuieşti/maghiare de-a lungul istoriei în sud-estul Transilvaniei. În acest sens, vezi Vasile Lechinţan, Limba română în viaţa secuilor de-a lungul secolelor (până în 1918).

25). Probabil şi aceste cercetări abandonate astăzi la noi, l-au făcut pe Gheorghe Popa-Lisseanu să ajungă la concluzia enunţată în nota prefeţei sale.

26). Un punct de vedere actualizat şi documentat, faţă deaceastă afirmaţie, este prezentat în Românii din sud-estul Transilvaniei în sec. XII-XV, de Anton Coşa, în Românii din Covasna şi Harghita.

27). Una din aceste lucrări, Arhitectura de lemn din Transilvania, de Ioana Cristache Panait, Bucureşti, 1993 (lucrare premiată de Academia Română), prezintă argumente convingătoare despre “domnia casei de lemn în patru ape” în perimetrul de azi al judeţelor Harghita şi Covasna, model regăsit în toată ţara. Casele şi anexele gospodăreşti din arealul la care ne referim “constituie documente istorice ale originii etnice ale autohtonilor relevate de Nicolae Iorga şi apoi de studiile riguroase ale lui Sabin Opreanu”.

28). Toate aceste elemente referitoare la “arta meşteşugită de a lucra lemnul”, împrumutată de secui de la români împreună cu temele tradiţionale (ornatul geometric românesc întâlnit la secui împreună cu floarea şi în special laleaua), similitudini privind poarta secuiască şi cea românească, împodobirea pereţilor cu ţesături şi alesături şi multe de asemenea, au fost sesizate şi de Grigore Antipa, cu ocazia unei vizita făcute la Muzeul din Sfântu Gheorghe. “Aici găsim un foarte bogat material asupra etnografiei secuilor – care tocmai dovedeşte o mare asemănare şi deci o veche comunitate de viaţă cu românii”. (vezi, “Spiritualitate românească şi conveieţuire interetnică în Covasna şi Harghita”, de Ioan Lăcătuşu, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2002.

29. Comentând această similitudine arbitrară a istoricului ardelean, prezentă şi într-o lucrare anterioară a acestuia – „Secuii şi securizarea românilor”, Bucureşti, 1932, p. 115 –, Dumitru Mărtinaş (în lucrarea „Originea ceangăilor din Moldova”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985, p.57) consideră că G. Popa–Lisseanu, de altfel „bun cunoscător al procesului de securizare a românilor”, nu observă că „secuii şi ceangăii sunt două populaţii cu totul distincte, având comun doar o trecătoare simbioză istorică”; apoi Dumitru Mărtinaş subliniază: „Fondul românesc al multor secui nu poate fi, deci, identic în structura şi dimensiunea sa, cu fondul românesc al ceangăilor, care se deosebeşte prin profunzime, prin modul cum se exteriorizează sub toate aspectele spirituale şi materiale şi prin potenţa sa dezvoltare”.

30). Şi aici, Gheorghe Popa- Lisseanu forţază nota absolutizând asemănarea , folosindu-se doar de câteva cuvinte referitoare la îmbrăcăminte, împrumutate de secui de la români.

31). Din nou este absolutizată asemănarea până la confundare a jocului românesc cu cel secuiesc, probabil tocmai pentru a atrage atenţia şi mai mult asupra împrumuturilor româneşti ale secuilor. În acelaşi timp, convieţuind cu maghiarii din secuime şi aflându-se în apropierea satelor săseşti din Ţara Bârsei, românii din fostele scaune secuieşti au preluat, la rândul lor, de la aceştia unele nume de persoane şi familie, îmbrăcămintea, unele practici familiale, de comportament şi maniere, organizarea habitatului, gospodăria ţărănească şi tehnici agricole etc. Interferenţele sunt prezente şi în formele simbolice de control social, rituri de informare, cutume populare legate de momente importante ale vieţii omului.

Unele cercetări recente efectuate, au stabilit că “românii şi maghiarii au avut în Transilvania acelaşi model familial, al succesiunii fragmentate şi al moştenirii egalitare. Aceasta înseamnă că niciunul dintre urmaşii unei cuplu familial nu beneficia de un statut de autoritate privilegiat în raport cu ceilalţi fraţi, iar moştenirea părintească se împărţea egal între succesori”.(vezi “Forme tradiţionale de viaţă ţărănească, de Gheorghe Şişeştean, Zalău, 1999)

32). Existenţa unui segment de populaţie vorbitoare de limbă maghiară, dar cu credinţe specific româneşti, respectiv ortodoxă şi greco-catolică, care în valori absolute a reprezentat, în cele două judeţe, la sfârşitul sec XIX şi începutul sec. XX, peste 20. 000 de persoane, nu poate fi explicată, consideră Ioan Bolovan, decât prin faptul că respectivii locuitori sunt români secuizaţi, fie la prima fie la a doua generaţie ( vezi, “Transilvania la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Realităţi etno-confesionale şi politici demografice, Cluj-Napoca, 2000)

33). Pentru cunoaşterea tuturor proceselor demografice şi mutaţiilor care au avut loc în structura etnică şi confesională a judeţelor Covasna şi Harghita, a se vedea şi lucrările cu recensămintele din 1850, 1857, 1880, 1900,1910, 1941, din Transilvania”, coordonator Traian Rotariu, Cluj-Napoca, 1996-2002, Varga E. Arpad , “Erdely etnikai es feltkezeti statisztikaja”, Pro-Print, Budapesta, Miercurea –Ciuc, 1998 şi “Structuri etnice şi confesionale în judeţele Covasna şi Harghita”, de Ioan Lăcătuşu, Teză de doctorat, Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, 2002.

34). Despre “obiectivitatea “ lui Orban Balazs, care referindu-se la ţinutul Odorheiului aprecia că acesta “este atât de maghiar, încât şi păsările ciripesc ungureşte”, vezi şi “Orban Balazs despre români în lucrarea A szekelyfold leirasa..(Descrierea ţinutului secuiesc), de Vasile Lechinţan, în Angustia, II/1997

35). Continuarea procesului de maghiarizare, după apariţia lucrării lui Gheorghe Popa –Lisseanu, cu marcarea momentelor de intoleranţă maximă, faţă de români, din perioadele septembrie 1940- septembrie 1944, noiembrie 1944- martie 1945, 1952- 1968 (în timpul Regiunii Autonome Maghiare) şi cele de după decembrie 1989, este prezentat în Anexa de la sfârşitul prezentei lucrări.

36). Aceiaşi concluzie absolutizatoare şi globală asupra originii secuilor din elemente “străine” o forţează Gheorghe Popa-Lisseanu şi la sfârşitul lucrării nu dintr-o rea-credinţă sau din intenţia de a jigni ci parcă în semn de a arunca mănuşa, de a-i incita pe cercetători să se preocupe în continuare cu şi mai multă râvnă pentru aflarea şi relevarea adevărului istoric.