Gheorghe Popa – Lisseanu — Originea secuilor şi secuizarea românilor — La Editura România pur şi simplu, în colecţiaDosarele românismului urmează să apară următoarele volume:

La Editura România pur şi simplu , în colecţia Dosarele românismului urmează să apară următoarele volume:

Chestiunea Transilvaniei” versus „problema Transilvană, de Zeno Millea.

Volumul în cele 136 de pagini cuprinde un ciclu de 20 de articole publicate în săptămânalul Timpul 7 zile în cursul anului 2001, reprezentând o contrapunere a două maniere de abordare, două viziuni, două universuri axiologice diametral opuse, în ceea ce priveste unele subiecte fierbinţi din societatea românească, (precum: regionalizarea, autonomia, federalizarea si alte concepte vehiculate în lucrările lui Gustav Molnar, Smaranda Enache, Gabriel Andreescu, Sabin Gherman ş.a.). În addenda sunt prezentate alte 7 articole despre Liga Transilvania Banat cu intenţia de a circumscrie si componenta „românească” a scanariului regional vizând devoluţia-seccesiunea Ardealului, în speţă mişcarea condusă de Sabin Gherman. Autorul bun cunoscător al limbii, culturii si istoriei maghiare, a semnat mai multe cărţi cu aceiaşi tematică printre care Seccesiunea Ardealului.

Intoleranţă şi deznaţionalizare în Covasna şi Harghita (1940-1972), de Ioan Ciolan

Cartea cuprinde două studii referitoare la maghiarizarea românilor prin lipsa instituţiilor fundamentale pentru păstrarea identităţii naţionale - biserică şi şcoală - în perioada regimurilor hortyst şi comunist. Studiile amintite întocmite de unul din cei mai valoroşi cărturari ardeleni (autor a lucrării "Transilvania ultima prigoană maghiară", Roma 1980) au fost înaintate în 1972 conducerii de stat din vremea respectivă şi vorbesc elocvent despre intoleranţa şi şovinismul maghiar practicat în judeţele din estul Transilvaniei.

Covasna sub trei administraţii (1944-1945), de Violeta Pătrunjel.

Volumul reprezintă teza de licenţă cu tema "Biserica ortodoxă şi viaţa românească din Covasna în anii 1944-1945" susţinută la absolvirea Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Andrei Şaguna" din Sibiu, în vara anului 1999 şi cuprinde aspectele dramatice trăite de comunităţile româneşti dn Estul Transilvaniei în contextul trecerii de la administraţia hortistă la cea românească şi apoi la cea sovietică şi la "regimul democratic" condus de Petru Groza.

Etnie şi confesiune în sud-estul Transilvaniei (1850-2002), de Ioan Lăcătuşu.

Volumul reprezintă lucrarea de doctorat susţinută la Fcaultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din Cluj, în decembrie 2002. Volumul abordează dintr-o perspectivă interdisciplinară (demografică, sociologică, istorică) o paletă largă de probleme precum: reconstituirea evoluţiei unor fenomene demografice pe o durată de 150 de ani (inclusiv amploarea şi dinamica procesului de asimilare a românilor din zonă, consecinţele unor evenmente politice asupra structurii etnice şi confesionale a zonei, dimensiuni ale convieţuirii interetnice si implicaţii ale raportului inversat dintre majoritate şi minoritate existent în judeţele Covasna şi Harghita).

Ţinutul Săcuilor, de Sabin Opreanu. Reeditarea lucrării cu acelaşi titlu apărută la Cluj în 1927 şi o variantă în limba germană în anul 1940. Volumul subintitulat Contribuţiuni de geografie umană şi de etnografie, reprezintă o valoroasă lucrare despre ţinutul din arcul intracarpatic şi despre interferenţele etno-culturale rezultate în urma convieţuirea românilor cu secuii şi maghiarii din zonă. Nicolae Iorga şi românii din fostele scaune secuieşti, culegere de studii şi articole referitoare la istoria românilor din fostele scaune secuieşti, redactate de Nicolae Iorga între anii 1905-1938. Cartea va cuprinde şi recenzia critică a istoricului maghiar Toth Zoltan şi un studiu „reparatoriu” faţă de „răutăţile” cuprinse în recenzia amintită. Românii din Secuime, de Ştefan Manciulea. Cartea cuprinde manuscrisul redactat de Ştefan Manciulea (fost profesor şi bibliotecar la Blaj) după ieşirea sa din închisoare. Lucrarea cuprinde informaţii referitoare la românii din arcul intracarpatic, cuprinse în izvoare germane şi maghiare şi în documente din arhiva Mitropoliei Greco- Catolice de la Blaj. Cronica parohiei ortodoxe române – Băţanii Mari – (1925-1940), de pr. Ioan Garcea. Cartea valorifică o valoroasă cronică parohială care redă cu fidelitate aspecte ale vieţii cotidiene dintr-o comunitate românească maghiarizată şi eforturile întreprinse de biserică pentru prezervarea şi afirmarea identităţii naţionale într-o zonă în care românii sunt numeric minoritari. Strană de strigăt românesc, de Octavian M. Dobrotă. Volumul cuprinde 136 de articole apărute sub semnătura reputatului profesor şi publicist Octavian M. Dobrotă, în publicaţiile “Secuimea” şi “Glas românesc în regiunea secuizată”, în perioada interbelică, în Odorheiu Secuiesc. Volumul având 450 de pagini este pregătit de autor, fiind finalizat în 1976 la Timişoara. Consideraţii privind relaţiile interetnice din judeţul Ciuc în perioada interbelică, de Lazăr Costel. Volumul reprezină teza de licenţă şi dizertaţia de masterat susţinute de profesorul Lazăr Costel la Facultate de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti. Autorul, profesor în Topliţa, şi-a elaborat lucrarea pe baza documentelor de arhivă şi articolelor din presa vremii, reuşind să surprindă aspecte reprezentative ale relaţiilor interetnice din judeţul Ciuc în perioada interbelică. Pagini de istorie românescă din judeţul Harghita, de Valentin Istrate. Volumul cuprinde studii şi articole apărute în diverse publicaţii, locale şi de specialitate, în perioada 1992-2002, sub semnătura arhivistului Valentin Istrate de la Direcţia Judeţeană Harghita a Arhivelor Naţionale. Sunt valorificate astfel, o mare cantitate de documnte inedite despre viaţa culturală, economică, socială şi comunitară a românilor din judeţul Harghita. Viaţa cotidiană la românii din secuime, de Vasile Lechinţan. Volumul cuprinde studii şi articole apărute în diverse publicaţiide specialitate, în mod deosebit în Angustia, sub semnătura arhivistului Valentin Lechinţan de la Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale. Contribuţii documentare la istoria sud-estului Transilvaniei, de Ana Grama. În carte sunt valorificate documnte arhivistice din Arhiva Mitropoliei Transilvaniei şi a Muzeului ASTRA din Sibiu, referitoare la viaţa cotidiană a comunităţilor româneşti din arcul intracarpatic- a parohiilor, şcolilor confesionale, asociaţii culturale, activitatea unor lideri locali ş.a. Românii din arcul intracarpatic în presa românească din Transilvania (până la Marea Unire). Volumul cuprinde articole referitoare la viaţa românilor din actualele judeţe Covasna şi Harghita, apărute în perioada 1850- 1918, în principalele publicaţii româneşti din Transilvania. (volum colectiv) Dicţionarul personalităţilor româneşti din Covasna şi Harghita. Volumul este dedicat personalităţilor româneşti, născute în localităţi din judeţele Covasna şi Harghita, sau care au activat în acestă zonă, de la marile personalităţi ale istoriei şi culturii naţionale precum Miron Cristea, Nicolae Colan, Octavian C. Tăslăuanu, Ghiţă Popp, Romulus Cioflec ş.a., la liderii locali (preoţii şi învăţătorii) care au asigurat păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale româneşti în acest spaţiu multietnic şi pluriconfesional.