CAPITOLUL C.BUCURIE

Bucurie!

Iată simţământul trăit de Louise sub falnicul stejar, aflând că vărul ei s-a sinucis şi că glonţul ucigaş nu l-a răpus pe mustanger. Durerea pentru tragicul sfârşit al fratelui ei nu putea înăbuşi fericirea năvalnică ce-i umplea sufletul.

Cine ar osândi-o pentru asta?

Eu, unul, nu. Şi nici dumneata, cititorule, dacă eşti sincer.

Glonţul tras de Casey Callhown spre inima lui Maurice Gérald ricoşase, întâlnind în cale o amuletă dăruită de către Louise, ca semn al dragostei ei. Mustangerul păstra mica bijuterie în dreptul inimii şi ea îi scăpase viaţa.

Şi totuşi, glonţul ucigaşului nu rămase fără urmări. Tânărul irlandez suferi un şoc, el, care şi aşa avea nervii istoviţi.

Acum însă nu mai zăcea fără îngrijiri în desiş, pândit de coioţi şi de corbi, nici în coliba lui, nici în închisoare. Când îşi veni în fire, o văzu la căpătâi pe fata pe care o iubea – pe Louise. Nimeni nu o mai împiedica să-l îngrijească. Nici chiar tatăl ei.

Durerea înfrânsese mândria bătrânului plantator. Nu se mai împotrivea la căsătoria fiicei sale cu Maurice Gérald, deşi, la drept vorbind, nici n-ar fi avut de ce să se împotrivească. Tânărul irlandez era dintr-o familie de oameni cumsecade şi nicidecum un aventurier.

Şi mai era ceva care nu putea să-i displacă bătrânului Pointdexter. Avocatul sosit din Irlanda îl puse pe Maurice Gérald în drepturile unei moşteniri lăsată de o rudă bogată şi fără copii.

Averea lui Casey Callhown reveni fiului acestuia, care se afla la New Orleans.

După nuntă, Louise şi Maurice Gérald plecară – într-o călătorie în Europa, cu care prilej vizitară şi locurile natale ale lui Maurice.

Frumoasa cu ochii albaştri, care ducea dorul tânărului irlandez, era pur şi simplu o născocire de-a lui Phelim. Tot timpul cât rămaseră în Irlanda, tânăra soţie a lui Maurice Gérald nu ştiu ce e gelozia. Abia după ce se întoarseră la Casa del Corvo, îi fu dat să cunoască din nou acest chinuitor simţământ.

Într-una din zile, Maurice se întoarse acasă purtând pe braţe o femeie de o rară frumuseţe. Sângele îi şiroia din piept. Mai trăia, dar clipele ei erau numărate. La întrebarea: „Cine e făptaşul?”, femeia îngână doar atât: „Diaz! Diaz!”

Erau ultimele cuvinte ale Isidorei Covarubio de Los Lanos.

O dată cu moartea Isidorei se stinse şi gelozia Louisei şi ea nu-i mai tulbură niciodată inima. O cuprinse milă adâncă faţă de soarta nefericitei senorite. Tânăra creolă îl ajută pe Maurice să pună şaua pe mustangul murg, atunci când acesta se hotărî să-l găsească pe ucigaş şi să-i plătească aşa cum se cuvine pentru fapta sa.

Louise se simţi fericită văzându-l pe Diaz încătuşat de lassoul mustangerului. Şi nu-i luă apărarea nici îi clipa când un grup de rangeri hotărî să-l pedepsească pe loc, spânzurându-l de un copac.

Au trecut zece ani. Schimbări mari s-au petrecut în acest răstimp în Texas şi mai ales în settlementele presărate pe Leona şi Rio de Nueces.

Acolo unde altădată se întindeau desişuri şi păduri de netrecut, au apărut plantaţii noi. Oraşe mari se înalţă în preria sălbatică, unde odinioară păşteau netulburate herghelii de mustangi.

Acum veţi auzi nume noi de oameni, locuri şi aşezări.

Casa del Corvo, această veche haciendă, îşi păstrează şi astăzi numele. Aici vom întâlni oameni cunoscuţi.

Stăpânul haciendei e unul dintre cei mai chipeşi bărbaţi din Texas, iar tânăra-i soţie una dintre cele mai frumoase femei din împrejurimi. Sunt Maurice şi Louise Gérald.

Îl veţi întâlni aici şi pe bătrânul Woodley Pointdexter. El vă va duce să-i vedeţi corallurile, vă va arăta vitele şi vă va vorbi cu mândrie despre hergheliile care pasc pe păşunile sale.

Între zidurile bătrânului conac veţi auzi glasurile răsunătoare a şase copilaşi. Sunt nepoţii lui Pointdexter – bucuria bătrâneţii lui.

Dacă aruncaţi o privire în grajd, veţi descoperi un vechi prieten – pe Phelim O'Neill. E grăjdarul Casei del Corvo. Tot aici, la Casa del Corvo, îl puteţi întâlni pe negrul Pluto, ridicat la rangul de vizitiu, care binevoieşte rareori să privească un cal înainte să se urce pe capra trăsurii şi să ia hăţurile în mână.

Pluto s-a însurat şi cititorul îi cunoaşte soţia – este Florinda. Iar în jurul prânzului veţi auzi încă un nume cunoscut – numele bătrânului vânător Zeb Stump. De îndată ce apare pe masă vreun curcan rumenit sau friptură de cerb, toată lumea începe să vorbească despre Zeb Stump. Şi-l pomenesc mai ales atunci când se aduce la masă vreun clondir cu băutură.

Ce-i drept, rareori îl veţi găsi acasă pe Zeb Stump. El pleacă atunci când toţi ai casei dorm şi se întoarce când ei au adormit sau se pregătesc de culcare. Totuşi, vânatul pe care-l aduce e o vie mărturie că bătrânul Stump se numără printre ai casei.

În timpul şederii la Casa del Corvo veţi auzi poate frânturi dintr-o poveste ciudată, aproape o legendă.

Slugile nu se vor da în lături să o istorisească. Dar în şoaptă, e adevărat. Despre asta nu e voie să se vorbească în casă. Povestea asta trezeşte amintiri triste stăpânilor ei.

E povestea călăreţului fără cap.

1 Mustang – cal sălbatic ce trăieşte în pampasurile Americii de Sud.

2 Coiot – lup ce trăieşte pe meleagurile America

3 Serapé – şal pestriţ purtat de băştinaşi.

4 Bună ziua, cavalere! Sunteţi mexican?

5 Pluto – zeul infernului la romani; Proserpina – soţia lui.

6 Iucca – crin gigantic, cu tulpină lemnoasă.

7 Fuchiera – plantă sălbatică cu tijă lungă cu flori mari, purpurii.

8 Comanşi – trib războinic indian.

9 Ocelot pătat – pisică sălbatică mexicană, din familia râsului.

10 Settlement – mică aşezare cu populaţie alcătuită din colonişti, aflată în apropierea unui fort.

11 Glassiuri – ridicături de pământ în dreptul şanţului de cetate.

12 Haciendă – moşie; aceeaşi denumire desemnează şi o casă boierească în Mexic, Texas şi America de Sud.

13 Breteur – om care trage numaidecât sabia din teacă, bătăuş.

14 Vaquero – păstor călare în Texas.

15 Cavallada – herghelie de armăsari sălbatici.

16 Mein Gott – Dumnezeul meu! (în limba germană, în text).

17 Coyot – lup de stepă.

18 Pecari – porc sălbatic care trăieşte în America.

19 Monte – joc de cărţi.

20 Abajo, las armas! A tierra!

— Predă-te, lasă armele! Jos de pe cal! (în limba spaniolă, în text).

21 Rangeri – jandarmi călare, împuterniciţi de lege să aresteze un criminal.

22 Machete – cuţit mexican.

23 Peoni – ţărani mexicani care devin adevăraţi sclavi din pricina datoriilor pe care nu le pot plăti niciodată stăpânului plantaţiei.

24 Abajo la hacha!

SFÂRŞIT

— Jos securea! (în limba spaniolă, în text).