— Suflă nasul! îl cicăleşte doamna Lepic în fiece clipă.
Morcoveaţă îşi suflă nasul, neobosit, pe lângă tivul batistei. Dacă cumva greşeşte, potriveşte iar batista.
Fireşte, atunci când e răcit, doamna Lepic îl unge cu seu şi-l mânjeşte atâta, că stârneşte gelozia Ernestinei şi a lui Felix. Dar adaugă, anume pentru Morcoveaţă:
— Nu strică, dimpotrivă: limpezeşte creierii.