Note

1 Guilelmus din Champeaux, Campellis sau Campellensis, de la satul Champeaux, aproape de Melun, născut pe la 1068, deţine catedra şcolii de la Notre-Dame. Elev al lui Roscelin, el profesează cu succes până în 1108 când, aflat în conflict de autoritate cu discipolul său, Abelard, părăseşte şcoala pentru a se retrage la marginea Parisului, la o capelă dedicată Sfântului Victor, unde va reîncepe să predea. Din 1113 până în 1122 este episcop de Châlon sur Marne. Din scrierile sale ne-au rămas câteva fragmfinte: De origine animae, De eucharistia (PL, 163, 1039 sq, 1045), De natura et origine placita, precum şi altele care au fost publicate de Victor Cousin în Fraginents philosophiques. Paris, 1865,II,pp.328-333 (cf. P. Godet, DTC, VI, II, 1976-1977).

2 Cf. J. Le Goff, Les intellectuels au Moyen-Age, Seuil, 1985, pp. 24-25,28-29.

3 Cea mai cuprinzătoare abordare este La Renaissance au XII-e siecle, les ecoles et l'enseignement, scrisă de G. Pare, A. Brunet, P. Tremblay şi publicată în 1933 (Publications de l'Institut d'Etudes medievales d'Ottawa, Note la „Introducere” III, Paris-Ottawa). O perspectivă mai aplicată asupra diferitelor aspecte şi personalităţi se întâlneşte în M. de Gandillac şi E. Jeauneau (eds.), Entretiens sur la Renaissance du XII-e siecle, Paris, Haga, 1968.

4 Cf. J. Chatillon, „La culture de l'Ecole de Saint Victor au 12-e siecle”, în Entretiens sur la Renaissance du XII-e siecle, pp. 147-160.

5 Despre destinul medieval al curiozităţii, v. Ed. Peters, „Libertas Inquierendi and the Vitium Curiositatis în Medieval Universities”, în La notion de liberte au Moyen-Age, Islam, Byzance, Occident, Penn-Paris-Dumbarton Oaks Colloquia, IV, Session des 12-15 octobre 1982, Les Belles Lettres, 1985.

6 J. Chatillon, op. cit.,p. 154. De asemenea, J. Chatillon,.,De Guillaume de Champeaux ă Thomas Gallus: chronique d'histoire litteraire et doctrinale de l'ecole de Saint Victor”, în RMAL 8 (1952): 139-162,247-272

7 Ph. Wolff, Histoire de la pensie europeenne, 1. L'eveil intellectuel de l'Europe, Seuil, 1971, p. 189.

8 Godefroy din Saint Victor este şi cel care abordează tema omului microcosmos, dezvoltată în secolul al XII-lea de Bernardus Silvestris {De mundi universitate sive Megacosmos et Microsmos), moştenită via Macrobius şi Calcidius, preluată mai târziu de Robert Grosseteste (Quod homo sit minor mundus) şi abundent dezbătută de Albert cel Mare (Physica VIII, tr. I, c. 9; De coelo I, tr. IV, c. 3;