Scena IX

ȘEFUL — PASCU

PASCU

(Încărcat de valize, oprindu-se în prag): Salutare domnu șef.

ȘEFUL

Bine-ai venit domnu Pascu.

PASCU

Cucoana-i aici?

ȘEFUL

E în târg. Adineori a plecat.

PASCU

Aveam o vorbă cu dumneaei. I-am adus tot ce mi-a spus.

ȘEFUL

Intră, intră.

(Pascu-și lasă o parte din valize afară și intră înăuntru cu una singură).

PASCU

Ia să vedem (deschizând valiza). Numai să găsesc. C’am avut atâtea…

ȘEFUL

Ce se mai aude în Capitală?

PASCU

Cald. Cald al dracului.

ȘEFUL

De! Nu-i ca aici, ca la noi.

PASCU

Ce tot stai să vorbești! Aici e raiu. Raiul pe pământ. (Scoate din valiză un pachet).

ȘEFUL

Asta e pachetu nevesti-mi?

PASCU

Nu, nu. E al lui domnul Miroiu, profesorul.

ȘEFUL 

Că bine zici. (Iese în prag, se uită în dreapta și în stânga pe peron): Dom’ Profesor! Dom’ Profesor! Ia, vezi, Ichime, unde-i domnu Miroiu. Că era adineaori pe-aici. (Către Pascu, reintrând): Te aștepta.

PASCU

(Tainic): Dom’le Șef! Ce crezi d-ta că e în pachetul ăsta?

ȘEFUL

Păi ce să fie? O carte.

PASCU

Carte, carte! dar ce fel de carte? (Misterios): Știi câți bani costă? 22 de mii de lei.

ȘEFUL

Câți?

PASCU

22 de mii.

ȘEFUL

Fugi d’acolo. Nu se poate.

PASCU

Pe ochii mei. (Explicând repede): A fost profesorul aseară la mine și mi-a numărat în mână 22 de mii de o mie… 22.

ȘEFUL

(Îngrijorat): Dar ce carte să fie?

PASCU

Păi știu eu? Cum mi-a dat-o librarul din București, așa i-am adus-o, mi-era și frică, zău. Auzi d-ta?

22 de mii.

ȘEFUL

22 de mii!