SCENA V

VOICU, NIȚĂ, POMPILIAN

POMPILIAN (intrând grăbit prin stânga): Ștefănescu e aici?

VOICU: N-a venit.

POMPILIAN: Mai bine. (Își aruncă pălăria în cuier. Se așază la unul din birouri.) Niță, niște hârtie de manuscris! (Către Voicu): Am făcut-o lată azi-noapte.

VOICU: Așa de lată, c-ai uitat de reportaj.

POMPILIAN: A spus ceva Ștefănescu?

VOICU: A urlat.

POMPILIAN: Și pe urmă?

VOICU: Ca totdeauna. S-a potolit.

POMPILIAN (către Niță, care i-a adus și pus pe birou câteva foi albe de hârtie): Ce-i asta, Niță? Hârtie de scris sau de împachetat? 

NIȚĂ: Alta nu-i. Ordin de la administrație. Iconomie. 

POMPILIAN: Mizerie.

VOICU: Și decădere. Cunoscutul publicist George Pompilian scrie pe hârtie de împachetat brânză.

POMPILIAN (sentențios): Care va înfrunta veacurile! (Cu o schimbare de ton:) N-ai un subiect?

VOICU: Mi-e somn. (Se culcă iar cu capul pe masă.)

NIȚĂ (dând să iasă, se lovește nas în nas cu Ștefănescu, care intră): S’ trăiți, dom’ Ștefănescu.