13. ISPRĂVILE LUI STÂNGA.

Cu toate ca Stânga, seful Serviciului Social de la Prefectura de Politie, se compromisese grav în evenimentele din 26/27 Noiembrie 1940 (el dăduse ordin sa fie arestaţi şi duşi la Prefectura Tătărescu, Argetoianu, Ghelmegeanu şi Gigurtu), sub urmaşul lui Zavoianu, Radu Mironovici, a continuat sa funcţioneze în fruntea acestui serviciu. N-am înţeles de ce Radu Mironovici nu l-a înlocuit, ci, dimpotrivă, i-a reînnoit încrederea, fara ca Stânga sa arate cel putin o îndreptare a conduitei sale.

Stânga a continuat în acelaşi ritm delirant sa opereze în raza lui de acţiune. În timp ce tulburările se potoliseră în celelalte doua focare de agitaţie, Valea Prahovei ci Corpul Muncitorilor legionari, ele au continuat şi chiar s-au intensificat la Prefectura de Politie. Serviciul Social era responsabil de liniştea Capitalei, de urmărirea elementelor periculoase Statului sau regimului politic existent. În cursul lunii Ianuarie, mereu am fost asaltat de intervenţiile brutale ale lui Antonescu pentru neregulile de la Prefectura de Politie. Percheziţiile ilegale se ţineau lant şi la persoane care nu puteau fi nici măcar bănuite de acţiuni duşmănoase contra regimului. Stânga, cu de la sine putere şi fara sa întrebe pe nimeni, îşi trimitea agenţi pe teren, care intrau în casele oamenilor fara sa aibă un mandat de la procuror sau o împuternicire de la superiorii lui.

Antonescu viza capul lui Petrovicescu. Toate ilegalităţile săvârşite de Serviciul Social al lui Stânga erau argumente binevenite ca sa demonstreze ca Ministerul de Interne nu domina situaţia. În cursul lui Ianuarie, Petrovicescu a fost victima unor scene violente şi repetate din partea Conducătorului Statului din cauza celar întâmplate la Prefectura. Acest om de o rara nobleţe şi corectitudine a suferit mult şi mi-a exprimat de câteva ori dorinţa să-şi dea demisia. N-am vrut sa se repete cazul cu Sturdza şi de aceea l-am rugat sa rămână în postul sau.

Nu pot enumera aici toate abuzurile săvârşite de Stânga, ştiute şi neştiute. Aleg doar un simplu exemplu, ca sa arat până unde a mers inconştienta acestui om. În 6 Ianuarie, agenţi trimişi de Stânga invadează casa lui Voicu Nitescu din Bucureşti si, sub ameninţarea revolverelor, îi fac o percheziţie. Motivul, inexistent. La percheziţie nu s-a găsit nimic compromiţător, Antonescu fierbea de mânie, iar eu, nu mai putin, eram consternat. Nu-mi venea sa cred. Ce căutau agenţii de la Prefectura în casa lui Voicu Nitescu? Un vechi patriot ardelean, care jucase un rol important în lupta contra ungurilor şi îşi câştigase merite nepieritoare în Actul Unirii Ardealului cu Patria-Mamă? Fusese director al ziarului Gazeta Transilvaniei de la Braşov şi apoi ministru în cabinetul lui Maniu. Era o personalitate cu rezonanta în întreaga tara. A face percheziţii unui astfel de om, era mai mult decât un abuz, o ranire a sentimentului national al tuturor Românilor.

Antonescu i-a trimis o drastica scrisoare Generalului Petrovicescu şi l-a îndrumat să-i ceara scuze lui Voicu Nitescu. S-a ţinut apoi o Conferinţă, sub preşedinţia Generalului, dedicata ordinii interne, la care am participat şi eu. Au fost de fata în afara de Petrovicescu, toţi subalternii Ministerului de Interne: Rioseanu, Ghica, Radu Mironovici şi Boian-Moisescu, seful serviciului de ordine al Mişcării. S-a tratat chestiunea incidentelor din ultimele zile şi toţi cei de fata şi-au luat angajamentul sa vegheze cu cea mai mare severitate la menţinerea ordinii interne. Toţi, în afara de Stânga, care a continuat cu sistemul lui de lucru.

Târziu de tot, după expulzarea noastră de la putere, am aflat cărui hram servea Stânga. Intrase în serviciul lui Rioseanu şi de la acesta primise ordine sa săvârşească cât mai multe abuzuri şi ilegalităţi, pentru a-i furniza Generalului argumente contra Mişcării, asigurându-l ca orice se va întâmpla mai târziu, se va bucura de impunitate. Stânga abuza de încrederea ce i-a arătat-o Zavoianu şi apoi Radu Mironovici, pentru a servi inamicilor mişcării. Altminteri temeritatea cu care opera nu putea fi decât opera unui dement.

După evenimentele din Ianuarie, Stânga nici n-a încercat sa se ascundă. Ştia ca se bucura de ocrotirea lui Rioseanu. A fost arestat de forma vreo doua săptămâni şi apoi i s-a dat drumul… Zavoianu a fost condamnat la moarte şi executat. Stânga, din perspectiva antonesciana şi după isprăvile săvârşite de el, trebuia sa i se aplice de zece ori aceeaşi pedeapsa.