11. COMUNICATUL.
După plecarea Generalului, dezbaterile Consiliului de Miniştri au continuat, concentrându-se asupra comunicatului ce trebuia dat publicităţii referitor la moartea violenta a asasinilor de la Jilava.
Comunicatul final a fost redactat de Colonelul Dragomir şi a fost revizuit de mine şi de Mihai Antonescu, având următorul conţinut:
Comunicatul Preşedinţiei Consiliului de Miniştri.
Preşedinţia Consiliului de Miniştri comunica: „În noaptea de 26-27 Noiembrie, cu ocazia deshumării osemintelor de la Jilava, legionarii care lucrau la aceasta deshumare, au pătruns în închisoare şi i-au împuscat pe unii deţinuţi politici aflaţi acolo, consideraţi ca autorii principali ai crimelor săvârşite împotriva Căpitanului şi a legionarilor sub fostul regim.
Generalul Antonescu, Guvernul şi Mişcarea Legionara reproba acest act.
Dintru început Generalul Antonescu a pus la baza noului regim ideea de legalitate şi justiţie, iar Mişcarea Legionara s-a înscris în acelaşi cadru de ordine şi legalitate.
Se vor aplica sancţiuni severe.
Mişcarea Legionara a hotărât încadrarea stricta şi riguroasa în ordinea de Stat a tuturor membrilor ei şi sancţionarea exemplara a acelora care se vor abate de la ordinea legala”.
Mihai Antonescu s-a dus la General, l-a informat de rezultatul dezbaterilor, i-a arătat comunicatul şi acesta l-a aprobat.
Trebuie sa adaug ca din comunicat, la publicarea lui, a fost eliminata o fraza prin care se menţiona starea de spirit a legionarilor care lucrau la mormânt. Nu stiu din intervenţia cui au dispărut aceste rânduri când comunicatul s-a dat în ziare.
Din dezbaterile Consiliului de Miniştri şi din comunicatul dat se desprind următoarele concluzii aprobate de toţi:
1. Nici Generalul Antonescu şi niciunul dintre membrii nelegionari ai guvernului n-au încercat sa arunce răspunderea actelor de la Jilava asupra conducerii legionare sau asupra vreunui ministru legionar.
2. Toţi au recunoscut ca suprimarea deţinuţilor de la Jilava a fost provocata de drama sufleteasca a celor ce lucrau la mormântul Căpitanului.
3. Mişcarea Legionara, ca organ de guvernământ, reproba actul şi este de acord cu Generalul ca trebuie sa se aplice sancţiuni celor vinovaţi.
4. Guvernul şi Mişcarea Legionara vor lua toate masurile necesare ca actele de răzbunare sau dezordine sa nu se mai repete.
Desi era vorba de proprii noştri camarazi, ca elemente cu răspundere în Stat, nu puteam lua alta atitudine. Exigentele Statului nu tolerau o alta interpretare a poziţiei noastre. Nu puteam cruţa nici pe acei care au suferit în lagăre şi închisori şi care au participat la luptele de la 3 Septembrie, fara ca sa dam un vot de blam propriei noastre concepţii despre justiţie şi legalitate.
