Testamentul unui poet cunoscut

Din cel ce sunt acum o jumătate

E cât p-aci să zboare către stele...

Las dracului necazurile mele

Și-un post vacant la „Contabilitate”.

Las dragii mele scumpa libertate, —

De azi încolo poate să mă-nșele.

Nepoților le las instincte rele,

Dușmanilor, o dragoste de frate.

Las doamnei Șvarț în urma mea „un nume”

Și-n loc de bani — supremă mângâiere —

Un geamantan cu opere postume.

Și plec râzând de propria-mi durere,

Că tuturor vă las această lume...

Dar tuturor vă zic: la revedere!

Share on Twitter Share on Facebook