Noapte-adâncă și furtună,

Tunetul deasupra tună

Tot mai tare: o ghiulea

Care zguduie natura,

Aruncată-n cer de-a dura

Peste-a norilor podea.

Ca sclipirile de spadă

Fulgerele-ncep să cadă

Luminând de zeci de ori,

Jos: puternica armată

De pădure, zbuciumată,

Sus: grămezile de nori...

Iar pe drum, un cal ca vântul

Bate-n goana lui pământul.

Printre arborii uimiți.

Zboară orb, ducând pe spate

Două-umbre-mbrățișate,

Doi amanți nelegiuiți...