Mi-a răsărit în suflet dorul

Ca o plăpândă floare-albastră,

Și-ntr-un amurg de seară dulce

A înflorit iubirea noastră, —

Dar tu te-ai îngrijit, iubito,

Mai mult de floare, ca de glastră...

În taina nopților tăcute,

Când clipele se pierd mai greu,

Eu am hrănit cu lacrimi floarea

Ce-ntinerind creștea mereu,

Dar azi chemând uitarea sfântă

Smulg floarea sufletului meu.