Am poposit o noapte, vere, 

La o cîrciumăreasă-n sat, 

Și, arz-o focu de muiere, 

     Pe semne că m-a fermecat: 

Din bun creștin mă-nchin cu stînga, 

Și tot la ea m-ași îndruma; 

Și nu mi-e că i-am lăsat punga, 

     Dar i-am lăsat și inima...