Ironie

În fundul unui vechiu sertar

Păstram scrisorile Mariei;

Le-am recitit deunăzi iar,

Și rîs-am rîsul ironiei.

În toate-acele vorbe, una

Suna mai fără de-nțeles, —

Și ea se repeta mai des, —

Era cuvîntul: tot-d'una!

Share on Twitter Share on Facebook