Lenea zilelor de vară

E stăpînă peste fire:

Dorm livezi, păduri și ape

Într-o dulce neclintire.

Lumea pare liniștită

Sub o vrajă de tăcere,

Ca o minte visătoare

Fermecată de himere...

Eu, în lac, ascuns în trestii,

Stau pe vremea asta caldă,

Căci în fiecare zi, spre seară,

Vine-o fată de se scaldă.