Capitolul XXI.

FOARTE SCURT, DAR CU TOTUL LINIŞTITOR ÎN CE PRIVEŞTE VIITORUL LUMII.

De acum încolo, locuitorii Pământului pot fi liniştiţi! Preşedintele Barbicane şi căpitanul Nicholl n-au să reia niciodată opera uriaşă, care dăduse greş atât de jalnic prima oară. J. T. Maston n-o să mai pornească noi calcule – de data asta fără să greşească. Ar fi zadarnic!

Alcide Pierdeux spusese adevărul în articolaşul pe care îl scrisese.

Legile mecanicii arată că pentru a produce o strămutare de 23°28' a axei pământeşti, ar trebui – chiar dacă s-ar folosi meli-melonită – un trilion de tunuri asemănătoare celui săpat în muntele Kilimandjaro.

Dar planeta noastră este prea mică pentru a le putea cuprinde pe toate, admiţând chiar că toată suprafaţa Pământului ar fi solidă.

Aşadar, se pare că locuitorii globului pământesc pot să doarmă liniştiţi. Modificarea condiţiilor în care se mişcă Pământul este o chestiune care întrece puterile omenirii; nu-i la îndemâna oamenilor să schimbe ordinea stabilită în sistemul Universului.

SFÂRŞIT

1 Personaje din mitologia ţărilor amintite de autor.

2 Să notăm şi noi că acţiunea romanului, scris în 1892. se petrece în vremea monarhiei austro-ungare, „într-unul din ultimii ani ai sec. al XIX-lea”. Autorul „anticipa” de astă dată doar cu cîţiva ani.

3 Joseph Marie, baron de Gérando (1772-1842), publicist şi filozof francez.

4 Elisée Reclus (1830-1905), mare geograf francez.

5 Arcadia, regiune a Greciei antice, ai cărei locuitori păstori erau, pentru poeţii antichităţii, prototipuri ale nevinovăţiei şi fericirii.

6 Nume de păstori, apărîrid frecvent în poeziile bucolice.

7 Afluent al Loarei, imortalizat în romanul pastoral Astreea al lui Honoré d'Urfé (1607 – 1627).

8 Ortografia numelor româneşti fiind cu totul fantezist transcrisă de către Jules Verne, ne-am luat îngăduinţa de a o restabili. În măsura posibilităţilor, fără a mai indica de fiecare dată faptul.

9 Reamintim că acţiunea romanului se petrece în vremea stăpînirii habsburgice, de unde termenul de comitat. După cum era firesc. Jules Verne nu cunoştea locurile geografice ale Transilvaniei decît sub denumirile lor oficiale, austro-ungare. Am restabilit pretutindeni în text vechile denumiri româneşti, pe cît a fost cu putinţă.

10 Cititorul va corecta singur, fireşte, hotarele reale ale Transilvaniei.

11 Mila ungurească are 7500 metri. (n.a.)

12 Ziua care, la patru ani o dată, e adăugată lunii februarie.

13 în româneşte, în textul original.

14 Cam 150 km. (n.a.)

15 E. T. A. Hoffman (1776-1822), celebru autor german de povestiri şi romane fantastice.

16 Cuvînt păstrat astfel de către Jules Verne.

17 în româneşte, în textul original.

18 în româneşte, în textul original.

19 în româneşte, în textul original.

20 în româneşte, în textul original.

21 Iubitor pasionat de muzică sau de oricare altă artă fin limba italiană).

22 Haiduc (în limba maghiară)

23 în româneşte, în textul original.

24 în româneşte, în textul original.

25 în româneşte, în textul original.

26 în româneşte, în textul original.

27 în româneşte, în textul original.

28 Rîu din Lydia, ale cărui nisipuri aurifere au făcut bogăţia regelui Cresus. În mod figurat, izvor de bogăţii.

29 în româneşte, în textul original.

30 în româneşte, în textul original.

31 în româneşte, în textul original.

32 în româneşte, în textul original.

33 în româneşte, în textul original.

34 Erou al romancierului american Fenimore Cooper (1789-1851).

35 Erou al romancierului american Fenimore Cooper (1789-1851).

36 Monstru marin fabulos, din legendele scandinave.

37 Victor Hugo.

38 Hipocrat (cam 460-377 î.e.n.), cel mai mare medic al antichităţii.

39 Claudios Galenos (cam 131 – 201 î.e.n.). medic grec, născut la Pergam.

40 Victor Hugo

41 Numele antic al Siciliei.

42 Sculptor grec, născut către 390 î.e.n.

43 Maria Felicia Garcia, doamnă de Malibran (1808 – 1836), celebră cîntăreaţă de origine spaniolă, născută la Paris.

44 îndrăgostită, cu inima fremătînd.

Vreau să mor. (în limba italiană).

45 În grădina cu o mie de flori, Vino, inima mea.

46 Puteau să se şi vadă în nişte oglinzi legate între ele, datorită invenţiei telefotonului (n.a.) Jules Verne anticipează videofonul, aflat azi în stadiu experimental (N. R.)

47 Această carte a apărut în anul 1889. (N. T.)

48 A se vedea volumele „De la Pămînt la Lună” şi „În jurul Lunii” (N. T.)

49 Lesseps – inginer francez, constructorul Canalului de Suez (N. T.)

50 Termen juridic însemnînd „despre avantaje şi inconveniente” (N. T.)

51 Precesiunea echinocţiilor – denumirea uneia din mişcările Pămîntului: axa Pămîntului descrie, în decurs de 26 000 de ani, un con. Datorită acestui fapt. diferite stele ale Cerului Polar apar rînd pe rînd ca stele polare ale Pămîntului. (N. T.)

52 A. Adhémar (1797-1862) – matematician francez, autorul teoriei periodicităţii epocilor glaciale şi a deplasării treptate a gheţurilor de pe o emisferă a Pămîntului pe cealaltă (N. T.)

53 Pe atunci, aceste două ţări constituiau un singur stat. (N. T.)

54 În 1867, guvernul Rusiei ţariste a vîndut Statelor Unite peninsula Alaska pentru 7 milioane de dolari. (N. T.)

55 Cunoscut om politic englez din vremea aceea. (N. T.)

56 Cuvintele latine haec otia sînt pronunţate de francezi ec, osia, adică aproape ca Ecosse (Scoţia, în limba franceză). Traducerea versului latin: Zeul ne-a făcut această favoare. (N. T.)

57 A se vedea „Şcoala Robinsonilor” de acelaşi autor. (Nota ed. franceze.)

58 în limba latină, cu înţelesul: lumii întregi. (N. T.)

59 Vezi De la Pămînt la Lună, în jurul Lunii, de acelaşi autor. (Nota ediţiei franceze.)

60 City-Moon – Oraşul Lunii. (N. T.)

61 Se reaminteşte că povestirea aceasta a apărut în anul 1889. (N. T.)

62 Micron – a mia parte dintr-un milimetru. (Nota ediţiei franceze.)

63 Regat imaginar, în poveştile medievale: accepţia obişnuită este „la capătul pămîntului”. (N. T )

64 Printre exploratorii care au încercat să ajungă pînă la Pol, Barbicane a omis numele căpitanului Hatteras, care ar fi înfipt steagul pe cea de a 90-a paralelă. Omisiunea este scuzabilă, sus-zisul căpitan fiind, probabil, doar un erou imaginar. (A se vedea Englezii la Polul Nord şi Deşertul de gheaţă). (Nota ediţiei franceze.)

65 în limba latină: „Zeul din aparat, din culise”. În teatrul antic, zeul care intervenea pe neaşteptate, ca să rezolve o situaţie, altfel de nerezolvat. (N. T.)

66 U. Le Verrier (1811 – 1877) – astronom francez care a descoperit planeta Neptun numai prin calcule matematice. (N. R.)

67 în limba latină: ordinea existentă. (N. T.)

68 în limba latină: cu forţe armate.

69 Balistica este ştiinţa care studiază legile mişcării proiectilelor trase cu arme de foc. (N. T.)

70 în limba latină: ultimul argument. (N. T.)

71 Titlul volumului – „Sans dessus dessous” – semnifică în româneşte: „claie peste grămadă”, „vraişte”. (N. R.)

72 în limba latină: în gînd. (N. T.)

73 în limba latină: aici şi acum. (N. T.)

74 Doctrina lui Monroe e bazată pe lozinca „America pentru americani”, formulată la începutul secolului al XIX-lea de preşedintele James Monroe. Această lozincă a stat la baza politicii izolaţioniste a S. U. A.

75 Joc de cuvinte. Expresia latină sine qua non („fără de care nu se poate”) se pronunţă de francezi sine ca non, „canon” însemnînd însă „tun”. (N. T.)

76 Hector Servadac, de acelaşi autor. (Nota ediţiei franceze.)

77 John Milne – cercetător englez al cutremurelor, care locuia în Japonia. (N. T.)

78 Tromometrul este un fel de pendul ale cărui oscilaţii arată mişcările foarte mici ale scoarţei pămîntului. După exemplul Japoniei, numeroase alte ţări au instalat asemenea aparate lîngă minele grizutoase. (N. ed. fr.)

79 în limba latină: nu voia să fie consolat.

80 Mîndră de cele şase fiice şi cei şase fii ai săi. Niobe a înfruntat zeii. care s-au răzbunat ucigîndu-i toţi copiii. Niobe nu s-a consolat niciodată, jelindu-şi morţii dragi pînă a fost prefăcută în stană de piatră. (N. T.)

81 Scriitor contemporan cu Jules Verne; autorul lui Rocambole şi a numeroase alte romane de senzaţie. (N. T.)