Capitolul XVIII.

ULTIMUL CUVÂNT ÎL ARE BĂTRÂNICA GRAD.

Când îmi venii în simţire, după ce zăcusem fără cunoştinţă câteva ore, mai mulţi marinari, care se îngrijiseră de mine străduindu-se să mă trezească la viaţă, înconjurau hamacul din cabina în care fusesem transportat.

Cineva, la căpătâiul meu, un ofiţer, după cum putui să-mi dau seama, îmi puse câteva întrebări. Reuşind să-mi limpezesc amintirile, îi răspunsei rând pe rând la fiecare din ele.

Le povestii tot. Da! Tot, din fir-a-păr, şi sunt convins că, ascultându-mă, cei de faţă îşi vor fi închipuit că aveau, pesemne, de-a face cu un biet nenorocit care, dacă scăpase cu viaţă, nu scăpase şi cu mintea întreagă!

Mă aflam pe bordul vaporului Ottawa, care tocmai traversa golful Mexic în drum spre New Orleans. În timp ce căuta să scape de urgia vijeliei, echipajul zărise epava de care mă agăţasem şi mă pescuise din apă, luându-mă pe vas.

Eram salvat; numai eu, însă, căci Robur Cuceritorul împreună cu cei doi însoţitori îşi sfârşiseră în adâncul golfului aventuroasa lor existenţă. Pierise, aşadar, pentru totdeauna, Stăpânul Lumii, lovit de trăsnetul pe care se încumetase să-l înfrunte în tării. Şi, pierind, luase cu sine în neant secretul extraordinarei sale invenţii!

Cinci zile mai târziu apărea la orizont coasta Louisianei şi, în dimineaţa zilei de 10 august, Ottawa arunca ancora în rada portului.

Îmi luai rămas bun de la ofiţerii de pe bord şi mă grăbii să iau trenul spre Washington, urbea mea natală, pe care de atâtea ori mă gândisem că n-am s-o mai văd în vecii vecilor…!

Şi cum primul om cu care doream să dau ochii era domnul Ward, de la bun început îmi îndreptai paşii spre palatul poliţiei.

Vă închipuiţi, cred, surpriza şi bucuria şefului meu, care încremeni de uimire când mă văzu răsărind în pragul biroului său! Nu avusese, oare, toate motivele să creadă, întemeindu-se pe ştirile aduse de tovarăşii mei de călătorie, că-mi rămăseseră oasele pe fundul lacului Erie?

Îi împărtăşii deci, pe îndelete, toate păţaniile prin care trecusem de când nu mai ştia nimic dc soarta mea – cum fuseserăm urmăriţi de cele două distrugătoare pe faţa lacului, apoi cum îşi luase Năluca zborul, ridicându-se deasupra cataractelor Niagarei, popasul pe care-l făcuse între meterezele zănoagei Great-Eyry şi, în sfârşit, catastrofa întâmplată în toiul furtunii ce se dezlănţuise în Golful Mexic. Abia atunci, domnul Ward avu prilejul să afle că aparatul născocit de geniala iscusinţă a lui Robur putea să zboare prin spaţiu cu aceeaşi uşurinţă cu care se deplasa pe uscat sau pe apă…

Şi, dacă te gândeşti bine, omul care avea la îndemână o asemenea maşinărie nu se putea oare numi pe drept cuvânt „Stăpânul Lumii”, aşa cum îi plăcea inventatorului să-şi spună?… Fără doar şi poate, lumea întreagă ar fi fost în fiecare clipă ameninţată, cu atât mai mult cu cât n-ar fi avut mijloacele necesare să se apere.

Orgoliul de care era însă stăpânit acest om extraordinar, depăşind orice măsură, aşa cum văzusem cu ochii mei, îl îndemnase să dea piept cu cea mai cumplită dintre forţele naturii şi era, într-adevăr, un miracol că reuşisem totuşi să scap viu şi nevătămat din catastrofa aceea îngrozitoare.

Domnul Ward mă asculta şi parcă nu-i venea să-şi creadă ochilor.

— În sfârşit, rosti el, bine că te-ai întors, dragă Strock! Asta-i principalul!… Acum dumneata eşti omul zilei în locul faimosului Robur. Sper că treaba asta n-o să ţi se urce la cap, că n-o să ajungi să-ţi pierzi minţile, dintr-o deşartă îngâmfare, ca zănaticul acela de inventator…

— Nici o grijă, domnule Ward, îl liniştii eu. Trebuie să recunoaşteţi totuşi că nici cel mai curios om de pe lume n-a avut parte, până acum, să treacă prin asemenea încercări…

— Ai dreptate, Strock!… Dumneata ai reuşit să descoperi misterul de pe Great-Eyry şi metamorfozele Nălucii, şi asta înseamnă ceva!… Din nefericire, secretele pe care le deţinea Stăpânul Lumii au pierit odată cu el…!

În aceeaşi seară, toate gazetele de pe teritoriul Statelor Unite dezvăluiră cititorilor aventurile trăite de mine, mărturiile mele neputând fi puse nicicum la îndoială şi, după spusele domnului Ward, mă pomenii dintr-o dată omul zilei.

Iată ce scria într-una din ele: „Datorită inspectorului Strock, poliţia americană a bătut recordul, în timp ce aiurea, investigaţiile se fac în genere – cu mai mult sau mai puţin succes – pe uscat şi pe apă, poliţiştii noştri au mers pe urmele criminalilor până în adâncurile lacurilor şi ale oceanelor, ba chiar şi în văzduh…”

Procedând însă aşa cum am mai arătat până aici, nu cred să fi îndeplinit decât nişte lucruri care – cine ştie? – poate că la sfârşitul acestui secol, vor face parte din atribuţiile obişnuite ale viitorilor mei colegi.

Vă puteţi închipui primirea pe care mi-o făcu bătrâna menajeră, când mă întorsei acasă la mine, în Long-Street! La vederea mea – „vedenia” poate că ar fi cuvântul potrivit – crezui că biata femeie o să dea ochii peste cap!… Apoi, după ce ascultă cu lacrimile pe obraz păţaniile mele, mulţumi Providenţei că mă scosese teafăr la liman din atâtea primejdii.

— Ei vedeţi, domnule! rosti ea în cele din urmă. Vedeţi… N-am avut dreptate…?

— Când asta, dragă Grad…?

— Când v-am spus că, acolo, pe Great-Eyry, îşi făcuse bârlogul Scaraoţchi?

— Ei, asta e, doar n-ăi fi crezând că Robur era Scaraoţchi…

— N-o fi fost, îmi întoarse vorba bătrânica, dar zău că merita să fie!

SFÂRŞIT

1. Şi datu-i-a lui chip măreţ întors spre cer – vers din Metamorfozele lui Ovidiu (n.t.)

2 Cântec de plecare (n.t.)

3 Trustul uzinelor metalurgice din Atlantic, (n. t.).

4 Întâmplările la care se face aluzie sunt povestite pe larg în romanul „Cele cinci sute de milioane ale Begumei” de Jules Verne. (n. r.).

5 Pentru faţa lui (pentru el însuşi) – în latină.

6 Prin însuşi faptul (în mod concret) – în latină.

7 De patrusprezece ori, aproximativ, suprafaţa Câmpului lui Marte. (n. a.).

8 Din eroare, autorul amestecă peştii de apă dulce cu cei de marc: nici crapul, nici plătica. nici şiuca nu trăiesc în apă sărată, (n. t.).

9. Tapage în limba franceză înseamnă tărăboi, gălăgie, (n. t.).

10 E vorba de lampa electrică, inventată de Edison(n.t.).

11 Turnul Eiffel (n.t.)

12 Adică Ecuatorul, (n. t.).

13 Suprafaţa uscatului este de 136.051.371 km2. (n. a.).

14 Mamifer rumegător din America de Sud, semănând cu lama. (n. t.).

15 Blink (în limba engleză) – licăr. (n. t.).

16 Aceste state sunt azi în număr de cincizeci, la care se adaugă un district federal. (n. t.)

17 Doi prieteni, (n. t.).

18 1918 metri altitudine, (n. a.).

19 Oraşul câinilor, (n. a.).

20 2 044 m altitudine. (n.a.).

21 Calmar – moluscă cefalopodă de proporţii uriaşe, asemănătoare cu sepia(n.t.).

22 Craken – caracatiţă fabuloasă care, după cum ne spune legenda, bântuie mările din jurul Norvegiei, fiind în stare, prin forţa ei uriaşă, să oprească din mers corăbiile(n.t.).

23 Leviatan – monstru marin pomenit în Biblie.(n. t.)

24 A lua peste picior (n. t.).

25 La 12 aprilie 1867. autorul se găsea Ia Bullolo şi lacul Erie era complet îngheţat la suprafaţă (n. a.)

26 Turnul broaştei ţestoase (n. a.)

27 Cuvântul „aviator” e folosit de autor, deopotrivă, şi pentru aparatul zburător şi pentru conducătorul acestuia, (n. t.)

28 Persoană în măsură să facă, intuitiv, pronosticuri asupra timpului, (n. t.)