6 ianuarie 1453

Grecii sunt neliniştiţi. Profeţii funeste aleargă din gură în gură. Femeile îşi povestesc visele. Bărbaţii au vedenii. Călugări fanatici, cu ochii aprinşi de patimă, prevestesc la colţuri de stradă distrugerea şi moartea oraşului, consecinţă firească, spun ei, a abandonării credinţei străbune.

Mănăstirea Pantocratorului este sufletul întregii agitaţii. De acolo, părintele Ghenadios trimite scrisori în tot oraşul. Iar scrisorile sunt citite mulţimii. Femeile plâng ascultându-le. Din porunca împăratului, el însuşi, părintele, nu se arată mulţimii. M-am dus până la mănăstire şi am citit proclamaţia prinsă cu cuie de poartă:

Nefericiţilor! Scria el. Unde v-aţi rătăcit? Cum aţi putut să vă depărtaţi de Dumnezeu şi să vă puneţi speranţa în ajutorul latinilor? Voi înşivă împingeţi oraşul spre ruină şi, împreună cu oraşul, vă pierdeţi credinţa. Doamne, ai milă de mine! În faţa Ta, Doamne, mărturisesc că eu nu sunt părtaş la păcatul lor. Cugetaţi, nefericiţilor, la ceea ce faceţi! Dacă abandonaţi credinţa străbunilor voştri, dacă vă daţi de partea ereticilor, doar de robie veţi mai avea parte! Vai vouă în ziua Judecăţii de Apoi!

Singurul lucru despre care ne putem întreba este dacă flota pontificală va sosi la timp şi dacă ajutorul ei va fi îndeajuns. Într-o nouă cruciadă nu cred. Creştinătatea se pregătise timp de cinci ani înainte de a fi învinsă la Varna. Ungurii nu se vor mai încumeta niciodată să-i sfideze pe turci, aşa cum au făcut-o la Varna. Iar dacă nici un ajutor nu va sosi la timp, înseamnă că Proclamaţia Uniunii nu a semănat în jur decât amărăciune şi disperare. De fapt, pentru ce, în ultima clipă, grecii au renunţat la întărirea credinţei lor?

Ghenadios are poporul de partea lui. Catedrala Sfânta Sofia este goală ca un deşert. Doar împăratul, împreună cu suita lui de ceremonie, asistă la slujba de duminică. Pentru politicieni, credinţa n-are nici o importanţă. O recunosc doar cu vorbele, nu şi cu sufletul. Dar sunt tulburaţi şi ei de faptul că biserica este goală. O parte dintre preoţi au renunţat să mai slujească în Sfânta Sofia. Iar cei care au rămas îi ameninţă cu anatema pe cei care au plecat.