Aprindeți făclia credinței! 

 

"Se spune în istoriile vechi că odinioară Zeii au lovit cu o grea încercare antica Eladă, pentru păcatele ei. Dinspre pustiurile Asiei oști grele, însutit de tari s-au năpustit ca vijelia, pe plaiurile țării, pustiindu-i câmpiile, dărâmându-i orașele, stricându-i altarele și fărâmându-i oștirile viteze, dar prea mici la număr pentru ca să se poată opune cu succes. Ne mai având nici o împotrivire învingătorii Mezi, au pătruns până în inima Greciei, la Delfi, acolo unde era templul cel mai vestit al lui Apollon. Tremurau preoții templului de teamă că în curând dușmanii vor ajunge să pângărească altarul sfânt. Singur preotul cel mare nu se temea și plin de încredere în puterea divină a spus către tovarășii săi: "Nu aveți teamă, zeul nu are nevoie de oști, ne apără singur!"

"Și s-a pornit preotul cel mare împreună cu toți ceilalți preoți pe rugă, și ruga lor a săvârșit minuni. De cum s-au apropiat încrezătoarele oști ale Perșilor, de o azvârlitură de piatră de templu, muntele Parnasului s-a cutremurat și și-a rostogolit cu tunet grozav stâncile-i uruitoare spre dușmani, strivindu-i. Trăsnetele căzute din senin au venit să împlinească ruina și din falnica oaste de adineaori, abia au mai rămas câțiva vestitori ai minunii cerești. 

Luptători! Aprindeți din nou în suflete făclia credinței că biruința și izbânda va fi a noastră." 

Apoi o scrisoare a lui Radu Mironovici, către un frate de la sat, pe care văzându-l descurajat îi spune: 

"Să fim amărâți, îndurerați, avem dreptul, dar un singur drept n-avem, acela de a pierde curajul și de a lăsa arma jos".

Apoi îi explică dezbinarea din Ligă și înființarea Legiunii, astfel: 

"Casa noastră, pe care am zidit-o toți cu trudă și care ne dă adăpost, a ars.... 

Astăzi au mai rămas niște ziduri negre și afumate, ca o dureroasă amintire a căsuței bătrânești. 

Ce voiești tu să facem acum? Să ne răsculăm împotriva lui Dumnezeu? Asta nu se poate, căci Domnul ne-a dat, Domnul ne-a luat, fie numele Domnului binecuvântat. 

Să stăm cu mâinile în sân ca să pierim în mizerie, în frig, în ploi și în vânt? Nu! Ci cu credința în Dumnezeu să pornim la lucru și încetul cu încetul, să ne clădim o nouă casă, care să fie de două ori mai frumoasă. Iată "Legiunea" la care am pus o întâie piatră de temelie". 

Urmează articolul lui Gârneață: 

 

NEÎNȚELEGEREA DINTRE FRAȚI – BUCURIA DUȘMANULUI 

 

"Cu inima plină de durere pun mâna pe condei, să împărtășesc cu alții chinul gândurilor de neliniște ce ne-a cuprins în fața frământărilor din ultimul timp...

Cearta între frați, neînțelegerea între conducători, este astăzi într-o stare destul de accentuată ca s-o mai putem ascunde. Urmările ei vor fi de natură să descurajeze pe mulți, iar descurajarea celor ce-și puseseră cu o fărâmă de suflet, atâtea nădejdi în această organizație, este desigur un pas înapoi, un pas spre înfrângere.

Aceasta este așa de evident, deoarece nicăieri în istorie nu s-a văzut, ca dezbinările să ducă la altceva decât la nenorocire, la dezastru. 

Pe drumul pe care ni l-am ales de acum 7 ani, vom ști să mergem tot așa de hotărâți. Ciolanele desprinse cu asprimea zilelor de închisoare și de mizerie, se vor simți foarte bine în tranșeele de luptă, pe poziție, contra dușmanului. 

"Deci jidanii care se bucură azi, crezând că a sosit ceasul stăpânirii lor, să afle că în țara aceasta există un colț, unde, la orice ceas din zi și din noapte, o gardă veghează cu fața la dușman. 

Numărul se termină cu câteva informații și cu articolul inginerului Gheorghe Clime, fostul vice-președinte al L.A.N.C. din Moldova: "VISURI, NĂDEJDI, REALITATE", din care extrag partea finală: 

"Ce ne trebuie spre ajungerea acestui țel? 

"Armată luptătoare, condusă de comandant priceput, înconjurat de ajutoare devotate. În această chestiune în ce mă privește, deși cu mult mai în vârstă,

"urmez grupul de acțiune al tânărului Corneliu Z. 

"Codreanu, Ion I. Moța... 

"Desigur, trebuie contribuția multora, a tuturor ce astăzi stau răzlețiți în tabere demoralizate. 

"În această privință, dacă există cineva, în vreun colț al României, care să fi început înscrierea în vreo listă de subscripție, autorizată sau nu, să mă înscrie în vreo listă de subscripție, autorizată sau nu, să mă înscrie și pe mine cu ceea ce pot da: "viața". 

"PĂMÂNTUL STRĂMOȘESC" No.2 

A apărut la 115 August. În primul articol, întitulat "Legiunea Arhanghelului Mihail", încerc eu să formulez, prin câteva cuvinte cele dintâi norme etice de viață legionară, pe care noi să le respectăm cu severitate, să le afirmăm și în jurul cărora să se adune toți cei ce le prețuiesc. Oricine va veni și oricine va crește în mijlocul nostru va trebui să crească în respectarea lor. 

Desprind din acest articol-statut ideile în ordinea în care le-am scris atunci. 

Prima idee: Curățenia sufletească.

A doua : Dezinteresarea în luptă. 

A treia : Avântul. 

A patra (într-o singură frază): Credință, muncă, ordine, ierarhie, disciplină. 

În fraza următoare, a cincea idee: Legiunea va stimula energie și forța morală a neamului fără de care nu poate exista niciodată biruință. 

A șasea: Dreptate, (Legiunea, școală a dreptății și a energiei care s-o întroneze). 

A șaptea: Faptă, nu vorbă. – Fă! Nu vorbi! 

A opta: La capătul acestei școli stă o Românie nouă și învierea mult așteptată a acestui neam românesc, scopul tuturor sforțărilor, durerilor și jertfelor pe care le facem. 

Voiesc să mă opresc asupra unora dintre ele.