O nouă bătălie

În numărul de la 1 decembrie 1927, am deschis o nouă luptă pentru a se cumpăra o camionetă cu care să ne putem deplasa. Am întrebuințat același sistem al încordării generale. Legionarii au început a face serbări, a organiza conferințe, coruri de Crăciun, a contribui cu puținul lor.

S-a distins „Frăția de Cruce Vrancea” din Focșani care a adunat cu ocazia unei sărbători date sub patronajul d-lui General Macridescu, suma de 50.000 lei. Atunci i-am schimbat numele din „Vrancea” în „Victoria”, așa cum se numește și azi. 

La 19 februarie 1928, adică în două luni și jumătate, bătălia a fost câștigată. Am cumpărat din București o camionetă nouă cu suma de lei 240.000, din care am achitat 100.000 lei, iar restul de 140.000 lei, urmând a-i achita în 12 rate lunare.

Am plecat cu „Căprioara”, cum o botezaseră băieții, din București spre Iași, cu Ștefan Nicolau, care o conducea, Banea, Bordeianu și Mironovici. La Iași a fost o adevărată bucurie. Legionarii și prietenii ne-au așteptat la intrarea în oraș.

Pentru achitarea ratelor am format un comitet de 100, ai cărui membri să contribuie cu câte 100 lei lunar, timp de un an. În timp de două luni acest comitet a ajuns până la 50 de membri solvabili, majoritatea oameni săraci, mici funcționari, muncitori sau țărani, care rupând din punga lor, lunar câte 100 lei, făceau un adevărat sacrificiu. 

Fetele din Cetățuia de la Iași și cu deosebire „Cetățuia Iulia Hajdeu” din Galați încep să lucreze lucruri de mână și să le vândă pentru a strânge bani.