Planurile iudaismului față de mișcarea studențească

Cine crede că forțele puterii iudaice au rămas fără plan în fața mișcării studențești, se înșeală.

Pentru un moment jidănimea, lovită în directivele ei de până acum, rămâne dezorientată. Încearcă să opună studenților pe muncitorii din mișcarea comunistă, adică tot pe români, dar fără rezultat, căci, pe de o parte, muncitorii erau sleiți de puteri, iar pe de alta, începuseră să vadă și ei că noi luptăm și suferim pentru drepturile lor și ale neamului. Mulți dintre dânșii erau alături de noi cu sufletul.

Văzând că nu pot reuși să ne pună în față pe muncitori, ridică în fața studențimii guvernul și întregul politicianism.

Prin ce mijloace?

Partidele au nevoie de bani, de împrumuturi în străinătate când sunt la guvern, de voturi și de presă bună în opoziție.

Jidanii vor amenința cu tăierea subvențiilor necesare propagandei electorale a partidului respectiv. Cor amenința cu finanța internațională-jidănească, nemaiacordând împrumuturi. Vor specula cu jocul unei mari mase de voturi prin care pot determina victoria sau înfrângerea, în sistemul democratic, având acum drepturi politice. Vor amenința cu presa pe care o stăpânesc aproape în întregime și fără de care un partid sau un guvern poate cădea înfrânt.

Banii, presa și voturile hotărăsc viața sau moartea în democrație. Jidanii le au pe toate și prin acestea, partidele politice românești devin simple unelte în mâinile puterii iudaice.

Încât noi, care începusem lupta împotriva jidanilor, ne vedem la un moment dat luptându-ne cu guvernul, partidele, autoritățile, armata, iar jidanii stând liniștiți la o parte.