Scena II
CARMINA, DESPOT, LASKI
LASKI
(afară)
Carmina!
(Carmina se depărtează de Despot și merge spre ușa din stânga.)
CARMINA
(lui Despot)
Vine.
LASKI
(intrând prin stânga, sărută pe Carmina)
Carmen!... A! Despot?... scumpe frate.
DESPOT
Scumpul meu Laski!
LASKI
Cum?... pe neașteptate?
Ce vânt, ce întâmplare la noi iar te-au adus?
Când ai venit?
CARMINA
Chiar astăzi.
DESPOT
Și multe am de spus.
LASKI
Zi, sunt cu nerăbdare...
CARMINA
Laski, o întâlnire
Își pierde, când sunt martori, sincera ei pornire.
Aveți, cred, multe taine... aice dar vă las.
LASKI
Mergi, dragă, în grădină; acolo au rămas
Și Zay ș-ai noștri oaspeți...
CARMINA
Mă duc.
(Ea preschimbă cu Despot o ochire fugitivă și iese prin stânga condusă de Laski până la ușă.)
