Ades în codri noaptea, la stele,

Mici păsărele duios suspină.

Dumnezeu știe ce cîntă ele,

Căci, în unire, lui se închină.

Una pe alta nu se zărește,

Dar al lor cîntic în cer răsună.

Noaptea adîncă le despărțește,

Dar a lor doruri le împreună.

Astfel sînt inimi ce, fără știre,

Sînt între ele tainic legate

Și prin a țării sfîntă iubire

Și prin iubirea de libertate !

Turin, 1859