SCENA X

MARIN (în ușă),

MĂGDIAN (viind din fund, din stînga)

MĂGDIAN (în parte, viind în scenă): Auzi, mă rog, minune!… să uit eu că azi e sărbătoarea Anicăi?…

MARIN (în ușă): Înghite Agachi… gîl… gîl… gîl…

MĂGDIAN: Ha?… (Zărind pe Marin.) Marin!… Ce faci acolo, Marine?…

MARIN: D-ta ești, cucoane Măgdiene? Ia privesc la minunății.

MĂGDIAN: Ce privești?

MARIN: Uită-te de vezi.

MĂGDIAN (căutînd pintre ușă): Ce comedie-i asta? Anica la masă cu un străin!… cine să fie?…

DUO

MĂGDIAN

Marine!

MARIN

Cucoane!

MĂGDIAN

Grăiește …

MARIN (în parte)

Ba zău?

MĂGDIAN

Cu cine-i Anica?

MARIN

Cu cine? … știu eu?

MĂGDIAN

Ian caută bine,

Dragă Marine.

MARIN

Degeaba, geaba mai vrei să căt

Căci dimineață

C-o săculteață

Gura și ochii mi-ai astupat.

(Împreună.)

MĂGDIAN (în parte)

Văzutu-mi-ai hoțul

Șiret și smerit

La pungi de parale

Cum s-a îndulcit.

MARIN (în parte)

Dă, Doamne, dă, Doamne!

Acuș iar, acuș

Îl văd c-a să-mi vie

Drăguș la căuș.

MĂGDIAN

Marine!

MARIN

Cucoane!

MĂGDIAN

(arătînd o pungă)

Privește.

MARIN

(în parte, cu bucurie)

Valeu!

MĂGDIAN

Acum știi tu cine-i?

MARIN

(luînd punga)

Acum?… Îl știu, zău.

MĂGDIAN

Spune, grăiește;

Spune, grăbește.

MARIN

El îi un hîtru din cei crestați

Ce-alung neveste

Și joacă feste,

Feste drăcoase, la cei bărbați.

(Împreună)

MĂGDIAN

(în parte)

Ce aud! de mînie,

Mă simt chiar turbat.

De-abia cu soție,

Să fiu inșălat!

MARIN

(în parte)

Trei merțe cu asta.

Îmi vine să sar,

Să joc ca nebunii

C-am prins un tatar.

MARIN (auzind vuiet de scaune în pavilion): Îra! iaca se scol de la masă… Fugi, cucoane, să nu te vadă. Cît pentru mine, pe-aici mi-i drumu. (Fuge prin fund În dreapta.)

MĂGDIAN (singur): Auzi!… Anica să petreacă cu un străin, în vreme ce eu îmi pisăz trupul calare, alergînd pe cîmpuri!… Cine ar fi crezut că… nici o lună nu-i macar de cînd ne-am cununat și… Îi aud viind… mă duc să nu mă vadă… dar n-am să-i perd din ochi… (Iese prin fund, în stîngă.) Auzi!… un hîtru!…