Stejarul și cornul

„Frate, frate de stejar!

Lasă-mă să tai un par

Să-mi fac osie la car.“

„Frățioare românaș,

Voios parul da-ți-l-aș

Dac-ai face tu din el

Buzdugan de voinicel,

Ghioagă mare nestrujită,

Cu piroane țintuită,

Și cu dânsa de-ai lupta

Să aperi moșia ta.”

„Cornule, ce nu te-ndoi,

De-o creangă să te despoi,

Să-mi fac prăjină de boi?“

„Frățioare românaș!

Creanga lungă da-ți-o-aș

Ca s-o faci arc de război

S-alungi leșii de la noi.

Lasă boii, frățioare,

Și te dă la vânătoare,

Că nu-i timp de plugărie,

Și e timp de vitejie.”

„Codri, codri, mă jur eu

Să ucid cu brațul meu

De tot cornul un dușman,

De stejar un căpitan.”

Share on Twitter Share on Facebook