Primăvara cea verzie

Cu cosița-i aurie

Mi-au sosit voios în țară,

Drăgulița primăvară !

Ș-au adus un dulce soare,

Ș-un sîn plin de lăcrimioare.

Ș-au adus o lună plină

Ca s-o scalde în lumină.

Lunca rîde și-nverzește,

Doru-n suflet se trezește.

Izvorașul curge-n vale

Și-mi aduce dor de cale.

Dați-mi, dați-mi aripioare,

C-aud glasuri de cucoare.

Dați-mi aripi sprintenele,

C-aud glas de rîndunele.

Să mă duc în depărtare

Peste munți și peste mare.

Să mă duc în lumea-ntreagă

Ca o pasere pribeagă.

Duce-m-aș în cale lungă,

Dor să nu mă mai ajungă !

Duce-m-aș și m-aș tot duce,

Dor să nu mă mai apuce !