SCENA II

AGACHI, COȘCODAN, BARZĂ

AGACHI: Da bine, unde mă duci, Ghiță?

COȘCODAN: La bai, moșule.

AGACHI: La bal?… la cine?

COȘCODAN: La o văduvă.

AGACHI: Se vede că face praznic de sufletul răposatului…

BARZĂ (rîzînd): Hi, hi, hi, mare poznaș e cuconul Agachi.

COȘCODAN: Bade Stane, te poftesc să nu te-amesteci în conversația noastră.

AGACHI: Da de ce-l oprești?… vorbește frumos creștinul.

BARZA: Hi, hi, hi; mă iei în trei parale… Hi, hi, hi.

COȘCODAN: Iar te hlizești?… (Cătră Agachi.) Te-ai apucat de l-ai îmbătat ieri noapte, și de-atunci e nesuferit.

AGACHI: Bietul flăcău! nu mîncase de două zile acasă la tine.

COȘCODAN: Să lăsăm vorba asta, moșule; știi pentru ce te-am rugat să mă-ntovărășești acilea?

AGACHI: Ba.

COȘCODAN: Pentru o treabă foarte importantă.

AGACHI: Mă miram eu să cheltuiești tu degeaba doi sfanți cu birja!

COȘCODAN: La întoarcere vei plăti d-ta.

AGACHI: Dar; pentru că tarifa e mai scumpă după mezul nopții.

COȘCODAN: A! moșule, cum poți crede…

AGACHI: Cred tot, dar nu te sinchisi… fă-ți trebușoarele, că eu te studiez. Te găsesc interesat… interesant vreu să zic.

COȘCODAN (cătră Barză): Du-te de-așteaptă jos la feciori; dar mai întîi adă-mi mănușile.

BARZĂ (dîndu-i două părechi de mănuși): Poftim.

AGACHI: Două părechi de mănuși și cu cele din mînă trei? Ce însemnează acest lux de mănușerie?

COȘCODAN: Așa mi-i obiceiul meu… Fiecare bal mă ține trei părechi de mănuși.

AGACHI: Bre! ce cochetărie!… schimbi de trei ori?

COȘCODAN: Întîi, cînd mă înfățișez în salon, mă arăt cu mănuși proaspete… noi…

AGACHI: Ca toată lumea.

COȘCODAN: Peste zece minute, după ce am compli- mentat pe stăpînii casei, mă retrag deoparte și pun a doua păreche… pe aste. (Arată alte mănuși.)

AGACHI: Pe aste?… d-apoi nu-s noi, sînt purtate…

COȘCODAN: Și mai tîrziu, cînd aduc feciorii paharele cu limonadă, vine rîndul ăstorlalte. (Arată alte părechi.)

AGACHI: Sînt negre de tot.

COȘCODAN: Tocmai pentru asta, n-am grijă să le mai mînjesc.

AGACHI: Care vrea să zică, tu cu trei părechi de mănuși o duci un an, ca țiganu cu cămașa!

BARZĂ: Hi, hi, hi.

COȘCODAN: Tot aci ai fost, mojicule?… Ieși afară.

BARZĂ: Hi, hi, hi. (Iesă prin dreapta.)