SCENA XIII.

Leonil, Zamfira, Marghiolița, Franț, (și mai pe urmă Ioana.) — (mică tăcere).

Franț. — (venind între amăndouă) Ce să facem acum? 

Zamfira. — Of! of! am rămas iar cu peatra-n casă! Of!.. amețesc... leșin... (leșină în brațele lui Franț).

Franț. — (spăriet) Vas ist?

Marghiolița. — Eu, peatră-n casă!.. Ah! mor. (leșină asemenea în brațele lui Franț).

Franț. — (și mai spăriet) Vas ist?

Tertaifel! Vas ist das?

Main Got, main Gott! ah vai!

Îmi vine să le las,

Să cade ale zvai.

Cucoană Zamfiriță

Duducă Marghioliță

Am obosit de tot

Și, zău! că nu mai pot.

Cucoană Marghioliță,

Duducă Zamfiriță

Treziți-vă că zău!

Leșin pe loc și eu...

Tertaifel! vas ist das?

Main Got, main Got! ah vai!

Îmi vine să le las

Să cadă ale zvai.

(Strigă) Ioană, Ioană, adă degrabă oțet, colonie... ce-i găsi, că au leșinat cucoanele.

Leonil. — Marghiolița leșinată! Hei, că nu sînt în locul șoacăței.

Franț. — (strigă iar) Ioană, Ioană.

Ioana. — (alergând cu un șip) Săracan de mine!.. ce au pățit?

Franț. — Dă-le iute la nas... Tonerveter!... grele-s!

Ioana. — (le pune șipul sub nas).

Zamfira. — (răsărind) Pi! ce putoare!

Marghiolița. — (asemene) Fi! chel orior!

Franț — (scăpând) Uf! 

Zamfira. — Ce șip îi aista?

Franț. — Colonie.

Ioana. — Ba terpentină. 

Zamfira. — Terpentină? Ah! iar leșin.

Marghiolița. — (alergănd lângă Zamfira) Nu o lăsa, monsiu Franț.

Zamfira. — (furioasă) Tu ești? stahio! lipsești din ochii mei să nu te mai văd;... câ-mi otrăvești zilele!

Franț. — (voind s-o liniștească) Cucoană Zamfiriță...

Zamfira. — Fugi și d-ta; dă-mi pace. (țipănd) Dați-mi pace cu toții... Nu mai vreu să văd pe nime; nu vreu să mă mai mărit, nici să caut gineri... ardă-i focu să-i arză!.. Mă duc de mâni la călugărie cu fată cu tot.

Marghiolița. — La călugăriei Ah! amețesc! 

Zamfira. — Ba să lipsești, îți zic, că ți-oi da acuș niște marghiolii de nu l-ei putea duce.

Marghiolița. — (întră plângând în stânga).

Leonil. — A apucat-o istericale pe babă. 

Franț. — Cucoană Zamfiră, liniștește-te... Ce vrea să zică...

Zamfira. — Mări, caută-ți drumu și mă lasă-n pace... (țipă) Of!.. mi-o ieșit peri albi de când am fată mare! (întră furioasă în stânga).

Franț. — Fa, Ioană, du-te de-o înpacă și-i fă apă caldă de picioare. Auzi, fa, Ioană?

Ioana. — (luând luminările) Ian nu prea fa, și mai jupîneasă... Auzitu-m-ai sucitule? (iesă după Zamfira).

Franț. — (prin întuneric) Saperment ain mal!.. toată casa-i cu capu-n jos... Cum să dreg trebile? (gândește) Tonerveter!.. nu-mi vine nici o ideie. (de odată se oprește și se bate cu palma peste frunte ca cănd ar fi găsit vr-un chip) A!.. (schimbând ideia) Ba nu așa. (se bate încă odată și mai tare) O! am găsit!.. Mă duc să mă tălmăcesc cu cuconu Grigori. (iesă prin fund lovindu-se de mobile) Tertaifel! Că întuneric îi!

Share on Twitter Share on Facebook