Frumoasă e natura

Frumoasă e natura, frumoasă dimineața,

Plăcut este al undei murmur melodios:

Și roua și zefirul, și floarea și verdeața,

Dar lumea nimic n-are ca tine de frumos.

A mea inimă, suflet pe pasurile-ți zbor,

Și vântul îți șoptește misterul de amor.

Sunt dulci ale prunciei dorite suvenire

Și visuri fericite, iluzii îngerești,

Dar nu e nimic dulce ca dulcea ta zâmbire,

Dar nici un vis nu-mi place, de nu-l pricinuiești.

Când soarta nemblânzită m-adapă cu durere,

Când lumea ș-orice bunuri aș vrea a le uita.

Nimic nu cer vieții, mărire, nici putere,

Nimic nu mă mângâie decât iubirea ta.

A mea inimă, suflet pe pasurile-ți zbor,

Și vântul îți șoptește misteruri de amor.

Share on Twitter Share on Facebook