Alte mistere…

La închisoarea Piteşti au mai apărut doi tineri evrei, torţionari de mâna întâi, care au avut un rol dubios. Aceştia au fost FUX şi ŞTAIER (sau STAINER)

Se ştiu puţine lucruri despre aceştia. Totuşi, câte se ştiu sunt suficiente pentru a-i plasa în rândurile organizatorilor masacrului.

Unul dintre ei era chiar nepotul lui Dulgheru (Dulberger). Ambii au fost mascaţi cu condamnări mici pentru tentativă de „trecere a frontierei”.

Nu se ştie precis care din aceştia a dezvăluit altor deţinuţi în închisoarea Oradea că la închisoarea Piteşti se va proceda la reeducarea studenţilor.

Această dezvăluire s-a făcut înaintea tatonărilor tăcute de Securitate la sfârşitul anchetelor din anul 1948 – cu mine şi cu alţi studenţi.

Rolul acestor tineri evrei era de a-l supraveghea pe Ţurcanu. De a supraveghea aplicarea tuturor procedurilor satanice la care au fost supuşi studenţii.

S-a constatat – în final – că scopul principal al „Ţurcaniadei” nu a fost descoperirea activităţilor nedeclarate în timpul anchetei la Securitate, ci distrugerea personalităţilor. Transformarea tinerilor în monştri de factură comunistă.

Moneda a fost bătută pe scopul descoperirii lucrurilor ascunse de deţinuţi la Securitate pentru a fi mascat celălalt scop, acela real, avut în vedere: Dezumanizarea, deserestinarea, desnaţionalizarea tineretului naţional-creştin.

Am aflat că după procesul „Ţurcaniadei” şi după ce întreaga mişelie a „transpirat”, descoperindu-se autorii şi scopul avut în vedere, Dulgheru (Dulberger), a fost luat la zor de către conducătoxii comunităţii evreieşti din Bucureşti. Nu pentru fapta săvârşită, ci pentru că n-a fost destul de abil şi a implicat în această monstruozitate pe evrei. Dulgheru a plâns în faţa lor.

E greu de dovedit acest lucru,. Dar de o sută de ori este mai greu să mă convingă cineva pe mine că nu a fost aşa…

Şi acum voi relua din nou firul mărturisirilor.