IV Cartea a patra numită YOGA CUNOAŞTERII ŞI A FAPTEI

1. Această yoga nepieritoare i-am explicat-o lui Vivasvat {49}, Vivasvat i-a transmis-o lui Manu {50} şi Manu lui Ikshvaku {51}.

2. Astfel au cunoscut-o, căpătata de la unul la altul, marii Rishi, o tu care-ţi distrugi duşmanii; aceasta yoga s-a pierdut aici [pe pământ], prin marea scurgere a vremii.

3. Chiar aceasta yoga din vremea Începutului ţi-am explicat-o astăzi ţie; îmi eşti credincios şi prieten; aceasta este taina suprema.

Arjuna a spus:

4. Tu te-ai născut mai în urmă; Vivasvat s-a născut mai înainte; cum aş putea înţelege că tu ai explicat la început? {52}

Bhagavat a spus:

5. Multe sunt naşterile mele anterioare [ca] şi ale tale, o Arjuna; eu le cunosc pe acestea toate, tu [ansa] nu, o tu care-ţi distrugi duşmanii.

6. Desi sunt nenăscut, etern din fire, Stăpânul divin al fiinţelor, trecând peste natura mea {53} [neschimbata], mă renasc [totuşi] prin propria mea forţă magică {54} (maya).

7. Ori de câte ori Legea slăbeşte, o Bharata şi se întăreşte nelegiuirea, atunci eu mă creez [cu trup]{55}.

8. Pentru salvarea celor buni şi distrugerea celor rai, pentru statornicirea Legii, mă nasc din yuga {56} în yuga.

9. Cel care cunoaşte cu adevărat naşterea şi fapta mea divina, când îşi părăseşte trupul, nu merge spre o noua naştere; el vine la mine, o Arjuna.

10. Desprinşi de pasiune, frica şi ură, de o fiinţa cu mine {57}, cu sprijin în mine, purificaţi prin aceasta Cunoaştere, mulţi au ajuns la firea mea.

11. Eu fac parte fiecăruia după cum se apropie de mine; oamenii urmează, oricum, calea mea, o fiu al lui Pritha.

12. Cei care doresc reuşita în fapte, aici [pe pământ], sacrifică zeilor; reuşita adusă de sacrificiu vine repede, în lumea oamenilor.

13. Cele patru caste au fost create de mine, împărţite după Tendinţele (guna) şi datoriile lor; deşi eu sunt făptuitorul acestora, să ştii totuşi că sunt neclintitul nefăptuitor.

14. Faptele [mele] nu se prind de mine, nu doresc fructul faptei; cel care mă cunoaşte aşa, nu este înlănţuit de faptele [lui].

15. Astfel săvârşeau faptele, ştiind aceasta, străbunii tai dornici de mântuire; deci săvârşeşte fapta aşa cum a fost făcuta, înainte, de străbuni.

16. „Ce este fapta, ce este nefăptuirea?” Aici chiar înţelepţii sunt încurcaţi. Îţi voi dezvălui ce este fapta şi cunoscând-o te vei elibera de rau.

17. Trebuie să înţelegi ce este fapta [rânduita], să înţelegi ce este fapta oprita, să înţelegi ce este nefăptuirea; mersul faptei este de necuprins cu mintea.

18. Cel care vede în fapta nefăptuirea şi în nefăptuire fapta, acela este un înţelept între oameni, acela este yoghin [şi totuşi] săvârşeşte pe de-a întregul fapta.

19. Despre cel ce trece la orice fapta, fără dorinţă şi hotărâre, ale cărui fapte sunt arse de focul Cunoaşterii, despre el, cei luminaţi spun că este un înţelept.

20. Părăsind fructul faptelor, mereu mulţumit, liber chiar dacă a trecut la fapta, acela nu săvârşeşte nimic.

21. Fara dorinţi, cu mintea şi trupul stăpânite, părăsind orice bun lumesc, săvârşind faptele numai cu trupul, nu-şi atrage nici un păcat.

22. Mulţumit cu ce-l aduce întâmplarea, trecut dincolo de dualitate {58}, lipsit de simţăminte egoiste, acelaşi în reuşită şi nereuşită, chiar făptuind, nu este legat. 23. Pentru cel desprins de legături, eliberat, cu mintea fixata în Cunoaştere, care făptuieşte pentru a sacrifică {59}, fapta se şterge în întregime.

24. Brahman este aducerea ofrandei, Brahman este ofranda jertfita de Brahman în focul lui Brahman; cel care meditează la sacrificiul lui Brahman, trebuie să între în Brahman.

25. Unii yoghini aduc sacrificiu zeilor; alţii sacrifică în focul lui Brahman, sacrificiul prin sacrificiu {60}.

26. Unii sacrifică simţurile, începând cu auzul, în focul stăpânirii de sine; alţii sacrifică obiectele simţurilor, începând cu sunetul, în focul simţurilor.

27. Unii sacrifică toate activităţile simţurilor şi ale suflurilor vitale (prana) în focul stăpânirii de sine aprins de Cunoaştere.

28. Unii asceţi care tin legăminte [aspre] fac sacrificiul bunurilor materiale, sacrificiul ascezei, sacrificiul yoga şi sacrificiul Cunoaşterii şi al recitării Vedelor {61}.

29. Alţii sacrifică suflul expirator (prana) în suflul inspirator (apană), oprind mişcarea expiraţiei şi inspiraţiei, năzuind la stăpânirea suflurilor (pranayama).

30. Alţii, care se abţin de la mâncare, sacrifică suflurile vitale în suflurile vitale; toţi aceşti cunoscători ai sacrificiului au păcatele şterse prin sacrificiu.

31. Cei care se hrănesc cu nectarul nemuririi (amrita), rămăşiţă a sacrificiului, merg în Brahman cel etern; cel care nu sacrifică nu are parte de lumea aceasta; cum [ar avea parte] de cealaltă, o tu cel mai bun dintre Kuru?

32. Astfel, sacrificiile împlinite în gura lui Brahman sunt felurite; cunoaşte-le ca fiind născute din fapta; cunoscând aceasta, te vei elibera.

33. Sacrificiul Cunoaşterii este mai bun decât cel material, o tu care-ţi distrugi duşmanii; toate faptele se desăvârşesc în întregime în Cunoaştere.

34. Sa ştii că prin supunere respectuoasa, întrebări lămuritoare şi slujindu-l pe cei care văd adevărul şi au Cunoaşterea, ei ţi-o vor dezvălui [şi ţie].

35. Aflând-o, nu vei mai cădea din nou în tulburare, o fiu al lui Pandu; toate fiinţele le vei vedea în Sinele [tau] şi deci, în mine.

36. Chiar de-ai fi cel mai păcătos dintre toţi păcătoşii, vei trece dincolo de toată aceasta suferinţa, cu corabia Cunoaşterii.

37. Precum focul aprins face cenuşă din vreascuri, aşa şi focul Cunoaşterii face din toate faptele cenuşa.

38. Nu există aici [pe pământ] un instrument purificator asemănător Cunoaşterii; pe aceasta o găseşte singur, în Sinea lui, cu timpul, cel desăvârşit în yoga.

39. Cel cu credinţa dobândeşte Cunoaşterea, năzuind spre ea cu simţurile stăpânite; dobândind Cunoaşterea, ajunge repede la pacea supremă.

40. Cel lipsit de Cunoaştere şi credinţa, cu îndoiala în suflet, piere; cel cu îndoiala în suflet nu are parte nici de lumea aceasta, nici de cealaltă şi nici de fericire.

41. Pe cel stăpân al Sinelui, care prin yoga a renunţat la fapte şi prin Cunoaştere şi-a tăiat îndoiala, [pe acela] o Dhananjaya, faptele nu-l [mai] înlănţuiesc.

42. De aceea, tăind cu sabia Cunoaşterii Sinelui îndoiala din inima, născuta din necunoaştere, îndreaptă-te spre yoga şi ridică-te, o Bharata.