VI Cartea a şasea numită YOGA CONCENTRĂRII

Bhagavat a spus:

1. Cel care îndeplineşte fapta ce trebuie îndeplinita fără să tina seama de fructul faptei, acela este [cu adevărat] ascet şi yoghin; şi nu acela care nu întreţine focul [sacrificiului] şi nu îndeplineşte riturile.

2. Sa ştii că cea căreia i se spune renunţare este yoga, o fiu al lui Pandu; căci nimeni nu devine yoghin fără să renunţe la dorinţă {69}.

3. Pentru ascetul doritor să se înalţe la yoga, instrumentul de îndeplinire este fapta; pentru cel care a ajuns la yoga, instrumentul de împlinire este renunţarea.

4. Se spune despre cel care a renunţat la toate dorinţele că a ajuns la yoga [numai] atunci când nu este legat de obiectele simţurilor şi de fapte.

5. Să-şi ridice singur Sinele, să nu-şi doboare Sinele; Sinele este cu adevărat prietenul trupului; numai Sinele este duşmanul trupului {70}.

6. Sinele este prietenul trupului pentru cel care s-a învins pe sine, însă pentru cel care nu-l [stăpân pe] sine se poarta ca un duşman în duşmănie.

7. Numai Sinele celui care s-a învins pe sine este absorbit în meditaţie, [nepăsător] la cald sau frig, fericire sau durere, cinstire sau dispreţ.

8. Yoghinului al cărui Sine se bucura de Cunoaştere şi înţelegere, neclintit {71}, cu simţurile învinse, [privind] la fel la un bulgare de pământ, o piatra sau aur – i se spune că este unit.

9. Cel cu spiritul egal, când se află între binevoitori, prieteni, duşmani, străini indiferenţi, oameni de ocara, rude, virtuoşi sau păcătoşi, acela se deosebeşte [de ceilalţi oameni].

10. Yoghinul să-şi unească Sinele, stând deoparte, singur, stăpânindu-şi tot ce este gând, fără dorinţe şi fără bunuri lumeşti, 11. Statornicându-şi singur, într-un loc curat, o aşezare tare, nici prea înaltă, nici prea joasa, acoperita cu o pânză, piele de căprioară sau iarba kusha, 12. Aşezându-se acolo, fixându-şi mintea asupra unui singur punct, cu activitatea simţurilor şi gândirii stăpânite, să practice yoga pentru purificarea Sinelui.

13. Acelaşi, neclintit, ţinând nemişcate corpul, capul şi gâtul, aţintind privirea spre vârful nasului, fără să privească în spaţiu, 14. Cel care s-a potolit pe sine, lipsit de frica, care ţine legământul castităţii, stăpânindu-şi mintea, cu gândul la mine, unit, aşezat, avându-mă drept ultim scop, 15. Yoghinul care se uneşte astfel mereu, cu mintea stăpânita, ajunge la pace, la stingerea (nirvana) supremă, care este în mine.

16. Yoga nu este pentru cel care mănâncă prea mult, nici pentu cel care nu mănâncă deloc, nici pentru cel care doarme prea mult şi nici pentru cel [mereu] treaz, o Arjuna.

17. Yoga care distruge suferinţa este pentru cel cumpănit în hrana şi zăbavă, cumpănit în gesturi şi în fapte, cumpănit în somn şi veghe.

18. Când gândirea, stăpânită, fără dorinţi, eliberată de toate pasiunile, se fixează în Sine, atunci se spune că omul este unit [ân yoga].

19. „Ca flacăra ce nu se clinteşte la adăpost de vânt” —aceasta este asemuirea [făcută] yoghinului cu gândirea stăpânită, care practică yoga Sinelui.

20. Atunci când gândirea se opreşte, respinsa de exerciţiul yoga şi când îşi priveşte Sinele, găseşte mulţumirea în Sinele [sau], 21. Atunci când cunoaşte fericirea fără de sfârşit, de dincolo de simţuri, ce-l de cuprins [doar] cu mintea şi în acesta [o data] statornicit, nu se [mai] depărtează de la adevărul, 22. Pe care, dobândindu-l, nu mai socoate alt bun mai presus de el; în acesta [o data] stabilit, nici o durere, oricât de mare, nu-l [mai] urneşte.

23. Cea denumită yoga trebuie cunoscuta ca desfacere a legăturii cu durerea; aceasta yoga trebuie practicata cu hotărâre şi fără descurajare.

24. Părăsind complet toate pasiunile născute din dorinţă {72}, stăpânind complet cu simţul intern totalitatea simţurilor, 25. Putin câte putin să se oprească cu mintea susţinuta prin hotărâre, cu simţul intern fixat în Sinele [sau], fără să se gândească la ceva.

26. Oricând simţul intern s-ar arata neliniştit sau nestatornic, totdeauna, stăpânindu-l, să fie adus la supunere în Sine.

27. Pe yoghinul cu simţul intern potolit, cu pasiunile potolite, neîntinat, devenit [una cu] Brahman, îl pătrunde fericirea supremă.

28. Yoghinul care este unit astfel mereu, neîntinat, obţine cu uşurinţa fericirea nesfârşita de a-l atinge pe Brahman.

29. Cel cu Sinele unit prin yoga vede Sinele în toate fiinţele şi toate fiinţele în Sinele [sau]; el priveşte pretutindeni la fel.

30. Cel care pretutindeni mă vede pe mine şi toate le vede în mine, acela nu-l pierdut pentru mine şi nici eu nu-s pierdut pentru el {73}.

31. Cel care năzuieşte spre unitate mă adora în toate fiinţele; oriunde s-ar află acest yoghin, în mine se află.

32. Cel care, prin asemuire cu Sinele, priveşte pretutindeni la fel {74}, fie ca este fericire sau suferinţa, acela este socotit, o Arjuna, yoghinul cel mai desăvârşit.

Arjuna a spus: 33. Aceasta yoga pe care mi-ai dezvăluit-o ca egalitate [a spiritului], o Madhusudana, eu nu o văd ca o stare stabila, din cauza că există nelinişte.

34. [Căci] mintea, o Krishna, este neliniştita, agitata, puternica, îndărătnică; socot că ea este tot aşa de greu de stăpânit că şi vântul.

Bhagavat a spus: 35. Fara îndoiala, o tu cel cu braţul mare, mintea este greu de înfrânat şi neliniştita, dar ea poate fi supusa, o fiu al lui Kunti, prin exerciţiu repetat {75} şi renunţare.

36. Yoga este greu de dobândit pentru cel ce nu-l stăpân pe sine; acesta este gândul meu; ea este cu putinţă pentru cel care se stăpâneşte şi se supune pe sine printr-un mijloc potrivit.

Arjuna a spus: 37. Cel care nu-l ascet şi caută credinţa, dar se îndepărtează cu mintea de yoga, nedobândind desăvârşirea în yoga, pe ce drum apuca, o Krishna?

38. Lipsit de amândouă {76}, nu se destrama, o tu cel cu braţul mare, ca un nor în furtuna, fără sprijin şi rătăcit în drumul spre Brahman?

39. Trebuie să-mi curmi pe de-a întregul aceasta îndoiala, o Krishna; decât ţine nimeni altul nu este în stare s-o curme.

Bhagavat a spus: 40. O fiu al lui Pritha, pentru el nu există pierzanie nici în lumea aceasta, nici în cealaltă, căci cel ce face binele, dragul meu, nu merge nicicum pe calea cea grea.

41. Dobândind lumile celor cu fapte merituoase, [şi] locuindu-le ani fără sir, cel lipsit de yoga se naşte [din nou] într-o familie cinstita şi de vaza.

42. Sau poate, chiar se naşte într-o familie de înţelepţi yoghini, [caci] o naştere ca aceasta este cea mai grea de dobândit în aceasta lume.

43. Acolo îşi redobândeşte concentrarea minţii din întruparea anterioara şi se străduieşte şi mai mult pentru desăvârşirea spirituala, o bucurie a neamului Kuru.

44. Exerciţiile repetate din trecut îl duc mai departe, chiar fără vrerea lui; cine doreşte să cunoască yoga trece dincolo de Brahman-Cuvântul {77}.

45. Yoghinul care prin stăruinţa [a ajuns] stăpân pe sine, curăţat de păcate, desăvârşit prin numeroase naşteri, ajunge la condiţia supremă.

46. Yoghinul este deasupra asceţilor şi este socotit chiar deasupra celor care au Cunoaşterea; yoghinul este deasupra celor care îndeplinesc riturile; de aceea, fii yoghin, o Arjuna.

47. Dântre toţi yoghinii, cel care, venit la mine cu Sinele interior, mi se dăruieşte cu credinţa, acela este socotit de mine ca [fiind] cel mai unit în yoga.