Cap. IX

1 După ce a terminat Adam poruncile sale către fiul său Set, membrele lui s-au muiat, mâinile şi picioarele lui şi-au pierdut puterea, gura lui a rămas mută, iar limba sa a încetat a mai vorbi. El a închis ochii şi şi-a dat duhul.

2 Dar văzând fii săi că el a murit, s-au aruncat peste el, bărbaţi şi femei, bătrâni şi tineri, plângând.

3 Adam a trăit nouă sute treizeci de ani pe pământ şi-a murit în ziua a cinsprăzecia de Barmudeh, conform socoteli făcute după epacta solară, la ora nouă.

4 A fost ziua de Vineri, în aceiaşi zi când a fost creat şi în care s-a odihnit şi ora la care el a murit a fost aceiaşi cu ora când a ieşit din grădină.

5 Atunci, Set l-a uns cu multe mirodenii din pomii cei sacri de pe Muntele Sfânt şi l-a înfăşat şi i-a aşezat trupul în partea de răsărit, în peşteră, unde era situată tămâia, iar în faţa lui a pus o candelă care ardea permanent.

6 Apoi fii săi au stat înaintea lui plângându-l şi jelindu-l pe el toată noaptea până la răsăritul de soare.

7 Atunci Set şi fiul său Enos, au ieşit din peşteră şi au căutat să aducă ofertă bună Domnului şi au dat a urca la altarul lui Adam.

8 Dar Eva le-a zis lor: "Aşteptaţi să întrebăm mai întâi pe Dumnezeu să primească oferta noastră şi să ţină El sufletul lui Adam slujnicul Său şi să-l i-a sus pentru odihnă.

9 Şi cu toţi s-au ridicat şi s-au rugat.