Cap. VII

1 Iar după aceasta, îngerul mi-a spus mie: "Le-ai văzut pe toate?" Şi am zis: Da, doamne. Şi mi-a zis el mie: "Urmează-mă şi te voi conduce în Paradis, iar drepţi de acolo te vor vedea, căci ei vor să te întâlnească cu bucurie şi să exalte."

2 Îndemnat, apoi de Duhul Sfânt, eu l-am urmat pe înger, iar el m-a transferat în Paradis şi mi-a zis: "Acesta este Paradisul, unde Adam şi nevasta sa au păcătuit."

3 Şi am intrat în Paradis şi am văzut originea apelor, unde îngeru mi-a făcut semn cu mâna şi mi-a zis mie: "Vezi," a zis el "apele", căci acesta este râul Pizon, care-le înconjoară întreaga ţară Evila, iar acesta este Gizon, care-le înconjoară întreaga ţară a Egiptului şi Etiopiei. Iar acesta este Tigris, opus Asiriei, iar acesta este Eufratu, a cărui ape scaldă Mesopotamia."

4 Şi mergând mai departe, am văzut pomul din a cărui rădăcină curgeau apele, fiind sursa celor patru râuri.

5 Iar Duhul lui Dumnezeu s-a odihnit acolo, peste acel pom şi când Duhul sufla şi apele curgeau.

6 Şi am zis: Doamne, oare acest pom face singur ca apele să curgă? Iar el mi-a zis mie: "La început, înainte de Cer şi pământ, toate au fost nevăzute. Iar Duhul lui Dumnezeu a plutit pe ape. Dar de când porunca lui Dumnezeu a adus lumină în Cer şi pe pământ, Duhul său odihneşte peste acest pom. De aceea când Duhul suflă, apele curg din pom."

7 Şi m-a luat el de mână şi m-a condus la Pomul Înţelepciuni a binelui şi răului şi a zis: "Acesta este pomul prin care moartea a intrat în lume, din care Adam primind de la nevasta sa, a mâncat, iar moartea a venit în lume." Şi mi-a mai arătat un alt pom în mijlocul Paradisului şi mi-a zis: "Acesta este Pomul Vieţi."

8 Până încă am admirat pomul, am văzut o fecioară venind de la distanţă şi două sute de îngeri cântând himne în faţa ei şi am întrebat: Doamne, cine este aceasta ce vine într-o astfel de slavă? Şi el mi-a răspuns: "Aceasta este Fecioara Maria, Maica Domnului."

9 Iar când s-a apropiat, ea m-a salutat şi a zis: "Salutări ţie, Pavel, de la Dumnezeu şi îngeri şi de la oamenii iubiţi. Căci toţi sfinţi l-au implorat pe fiul meu Iisus, Domnul meu, ca ei să te poată vedea înainte ca tu să te îndepărtezi din lume. Iar Domnul le-a răspuns lor: Aşteptaţi şi aveţi răbdare, încă puţin şi voi îl veţi vedea pe el şi va fi cu voi pe vecie. Dar ei iarăşi i-au zis lui: Nu ne întrista pe noi, căci noi vrem să-l vedem până este în trup, căci prin el numele tău a fost mult prea slăvit în lume şi noi am văzut,

cum el pe toate le-a împlinit, mici şi mari. Căci de la cei ce vin aici am aflat, când i-am întrebat: Cine este, cine va purtat pe lume? Iar ei ne răspund nouă: Este un om în lume a cărui nume este Pavel. El îl propovăduieşte pe Hristos în spusele sale şi noi credem, căci prin puterea cuvintelor sale mulţi au ajuns în Împărăţie."

10 Pe lângă aceasta, toţi sfinţi sunt în urma mea, aşteptând să te întâlnească. Dar îţi spun Pavel, că eu am venit prima, ca să-i întâlnesc pe aceia ce fac voia Fiului meu Domnului Iisus Hristos. Eu merg întodeauna prima să-i întâlesc şi nu-i las, până ce nu-l întâlnesc pe iubitul meu Fiu."

11 Până ce spunea ea, am văzut venind de la distanţă trei oameni foarte frumoşi, în aparenţă asemeni lui Hristos, cu nişte aluri sclipitoare şi cu îngeri lor. Şi am întrebat: Cine sânt aceştia, doamne? Iar el mi-a răspuns: "Oare tu nu-i cunoşti?" Şi am zis: Aceştia sânt părinţi poporului, Avram, Isac şi Iacob.

12 Iar când s-au apropiat de mine, ei m-au salutat şi mi-au zis: "Salutări Pavel, prea iubit de Dumnezeu şi oameni. Binecuvântat este cel ce îndură violenţă de dragul Domnului."

13 Şi Avram mi-a răspuns şi a zis: "Acesta este fiul meu Isac şi Iacob, ai mei preaiubiţi. Căci noi l-am ştiut pe Domnul şi l-am urmat. Binecuvântaţi sânt toţi cei ce cred cuvintelor tale, ca să poată moşteni împărăţia lui Dumnezeu prin fapte, renunţare şi sfinţenie şi umilinţă, iubire şi mărinimie şi luptă dreaptă în Domnul. Căci şi noi deasemenea am fost devotaţi Domnului de care tu propovăduieşti. De aceea legământul nostru este să asistăm şi să slujim tuturor sufletelor care îi dau lui crezare, la fel cum părinţi slujesc fiilor lor."

14 Şi până ce ei încă vorbeau, am văzut pe alţi doisprăzece venind de la distanţă şi am întrebat: Cine sunt aceştia, doamne? Iar el mi-a răspuns: "Aceştia sunt patriarhi." Şi ei au urcat şi m-au salutat şi au spus: "Salutări Pavel, preaiubit al lui Dumnezeu şi de oameni. Domnul nu ne-a întristat pe noi, ca noi să te vedem pe tine, până încă eşti în trup, înainte ca tu să părăseşti lumea." Şi în acord cu ordinea lor, fiecare şi-a spus numele său, de la Rubin la Veniamin şi Iosif a zis către mine: "Eu sânt unul care a fost vândut şi îţi spun Pavel, că pentru toate ce mi-au făcut fraţi mei mie, eu nu i-am urât pe ei, nici toate faptele lor mincinoase către mine. Nici nu i-am îndurerat în vreun fel pentru acel motiv de dimineaţa până seara. Binecuvântat este acela care de dragul Domnului a fost înjosit în ceva şi a îndurat, căci Domnul îi va plăti lui de multe ori, după ce va părăsi lumea."

15 Şi până ce el încă vorbea, am văzut un alt minunat om venind de la distanţă, iar îngeri săi au cântat himne şi am întrebat: Cine este acesta, doamne, cu o faţă astfel de frumoasă? Şi el mi-a zis: "Oare tu nu-l şti pe el?" Şi am zis: Nu, doamne. Şi el mi-a zis: "Este Moise, căruia Dumnezeu i-a dat Legea." Şi când s-a apropiat el a început pe loc a plânge, iar apoi m-a salutat pe mine şi am zis către el: De ce plângi, căci am auzit că tu pe toţi i-ai întrecut în umilinţă? Iar el mi-a răspuns şi-a zis: "Plâng asupra celor ce i-am sădit cu necaz, fiindcă roadele lor sunt sterpe şi nici unul din ei n-a progresat. Şi am văzut că toate oile păscute de mine s-au împrăştiat şi au ajuns a fi fără păstor şi toate pe câte le-am îndurat pentru fii lui Izrael, acum au ajuns fără valoare şi câte fapte am făcut printre ei şi ei n-au înţeles. Sânt surprins că străini şi netăiaţi împrejur şi închinători la idoli s-au convertit şi au intrat sub jurământul lui Dumnezeu, dar Izrael n-a intrat.

16 Şi îţi las ţie, frate Pavel, căci de la vremea de când poporul l-a răstâgnit pe Iisus, de care tu propovăduieşti, că Tatăl, Dumnezul tuturor, care-le mi-a dat Legea şi Mihael şi toţi îngeri şi arhangheli şi Avram, Isac şi Iacob şi toţi drepţi, au plâns pentru Fiul lui Dumnezeu căci a fost răstâgnit pe

cruce. Şi toţi sfinţi m-au privit atunci pe mine, spunând: Vezi Moise ce-au făcut acei fii ai tăi, Fiului lui Dumnezeu. De aceea tu eşti binecuvântat Pavel, şi binecuvântaţi sânt acele generaţii şi poporul care a dat crezare spuselor tale."

17 Şi până încă mai vorbea el, alţi doisprăzece au venit şi când m-au văzut, au zis: "Eşti tu Pavel, lăudat în Cer şi pe pământ?" Iar primul din ei a zis: "Eu sânt Isaia, a cui cap l-a tăiat Manase cu un fierăstrăul de lemn." Şi al doilea deasemenea a zis: "Eu sânt Ieremia, cel ucis cu pietre de fii lui Izrael." Şi al treilea a zis: "Eu sânt Ezechiel, pe care fii lui Izrael l-au aruncat peste stânci de pe munte, până ce mi-au zburat creeri, căci noi le-am îndurat pe toate acestea, ca să-i salvăm pe fii lui Izrael; căci după aceste pedepse comise asupra mea, m-am aruncat cu faţa la pământ înaintea Domnului, rugându-mă pentru ei în genunchi, până la ora a doua a Zilei Domnului, până ce Mihael n-a venit şi m-a ridicat de jos. Binecuvântat eşti tu Pavel, şi binecuvântat este poporul care a dat crezare prin tine."

18 După ce-au trecut acestea, am văzut pe alţi cu nişte feţe splendide şi am întrebat: Cine sunt aceştia, doamne? Iar el mi-a zis: Acesta este Lot care-le a fost găsit a fi drept în Sodoma." Când el m-a văzut pe mine, s-a bucurat şi urcând la mine, m-a salutat şi mi-a zis: "Binecuvântat eşti tu Pavel şi generaţiile cărora tu le-ai slujit." Şi am întrebat şi am zis către el: "Tu eşti Lot, care-le ai fost găsit a fi drept în Sodoma? Iar el a zis: "Eu am primit pe îngeri în casa mea ca fiind străini, iar când oameni din oraş au vrut să-i violeze, eu le-am oferit lor pe cele două fecioare, ficele mele, care n-au cunoscut bărbaţi şi le-am dat lor spunând: Folosiţivă-ţi pe ele cum veţi dori, dar lăsaţii în pace pe aceşti oameni, căci sunt oaspeţi în casa mea. Trebuie să avem în vedere, prin urmare, că orice am face pentru Dumnezeu, el ne va întoarce nouă înzecit. Binecuvântat eşti tu Pavel şi binecuvântat este neamul care ţi-a dat ţie crezare."

19 După ce-a terminat el de spus, am văzut venind de la distanţă, un alt om cu o faţă foarte frumoasă zâmbind, iar îngeri lui cântând himne. Şi am zis către îngerul ce era cu mine: Oare toţi drepţi au îngeri în compania lor?

20 Iar el mi-a răspuns: "Fiecare sfânt are propriul său înger care îl ajută şi cântă himne şi ei sânt nedespărţiţi." Şi am zis: Cine este acesta, doamne? Iar el mi-a zis: "Acesta este Iov."

21 Şi s-a apropiat el şi m-a salutat şi a zis: "Frate Pavel, tu ai o mare onoare la Dumnezeu şi la oameni. Eu sânt Iov care a suferit mult, timp de treizeci de ani, până ce rănile nu mi s-au vindecat. La început, supărarea ce-a ieşit din trupul meu, a fost ca un grăunte de grâu, în ce-a de-a treia zi ea a fost ca un măgar împieliţat, iar viermi ce-au ieşit din rănile mele, erau ca degetele de lungi. Şi Diavolul mi-a apărut mie şi a treia oară mi-a zis: Spune un cuvânt împotriva Domnului şi vei muri. Iar eu am zis: Dacă este voia lui Dumnezeu ca eu să sufăr până la moarte, eu nu voi presta să laud pe Domnul Dumnezeu şi voi avea mai mare răsplată. Căci eu ştiu că necazurile acestei lumi, nu este nimica în comparaţie cu consolarea, ce va urma pe lumea cealaltă. De aceea Pavel, tu eşti binecuvântat şi binecuvântat este norodul care-le a crezut ţie."

22 Apoi până ce el încă spunea, un alt om a venit de la distanţă, strigând şi spunând: "Binecuvântat eşti tu Pavel şi eu sânt binecuvântat, căci te-am văzut pe tine, preaiubitul lui Dumnezeu." Şi l-am întrebat pe înger: Cine este acesta, doamne? Dar el mi-a răspuns: "Acesta este Noe, din timpul potopului." Şi imediat ne-am salutat unul pe celălalt şi cu mare bucurie, el mi-a zis: "Tu eşti Pavel, cel preaiubit de Dumnezeu." Şi l-am întrebat pe el: Cine eşti tu? Iar el mi-a zis: "Eu sânt Noe, care am trăit în timpul

potopului şi îţi spun Pavel, că am petrecut o sută de ani în construirea arcei; timp în care nu mi-am coborât cămaşa pe care am purtat-o, nici nu mi-am tăiat părul de pe cap. Mai mult, mi-am dat silinţat şi m-am abţinut de a mă împreuna cu nevasta mea şi în acei o sută de ani, părul de pe capul meu n-a crescut, nici hainele mele nu s-au murdărit.

23 Şi i-am implorat pe oameni din vremea aceea şi le-am zis: Căiţivă-ţi, căci un potop de ape va veni asupra voastră! Dar ei au râs şi mi-au batjocorit vorbele şi mi-au zis: Această vreme, este mai de grabă pentru cei ce se veselesc şi păcătuiesc după plac, căci nouă ne este posibil să păcătuim cât vrem. Căci Dumnezeu nu vede şi el nu ştie ce-am făcut noi şi potopul de ape, sigur nu va veni pe această lume.

24 Şi ei nu s-au oprit de la păcatele lor, până ce Dumnezeu nu a nimicit toată făptura în carne şi oase.

25 Însă acum, Dumnezeu poartă grijă mai mare pentru un drept, decât pentru o generaţie întreagă de nelegiuiţi. De aceea tu Pavel, eşti binecuvântat şi binecuvântat este poporul care ţi-a dat ţie crezare."

26 Şi am privit şi l-am văzut pe altul care i-a întrecut pe toţi, fiind foarte frumos, iar eu am zis către înger: Cine este acesta, doamne? Şi el mi-a zis: "Acesta este Adam, părintele tuturor."

27 Şi când a urcat el la mine, m-a salutat cu bucurie, apoi mi-a zis: "Îmbărbătează-te Pavel, prea iubit de Dumnezeu, tu care pe mulţi i-ai adus a lupta în Dumnezeu şi la căinţă, după cum şi eu m-am căit şi am primit slava de la Atotmilostivul Dumnezeu."