Cap. VIII

1 Atunci Adam a plâns şi a spus: "Dumnezeule până am locuit în grădină şi inimile noastre au fost înălţate, noi am văzut îngeri cum cântă cântări de laudă în cer, da acum nu-i putem auzi, după cum am fost obişnuiţi; iar când intrăm în peşteră, întreaga creaţie este ascunsă de noi."

2 Apoi Dumnezeu, Domnul a spus către Adam: "Când ai fost supusul Meu, tu ai avut o natură celestă în tine şi de aceea ai putut vedea aceste lucruri îndepărtate atât de mult. Însă prin schimbarea ta, natura ta strălucitoare a fost îndepărtată de la tine; şi nu ţi-a fost lăsat să vezi lucruri ne văzute, ci doar pe cele văzute; după posibilităţile trupului celui în carne; care este mărginit."

3 Când au auzit aceasta, Adam şi Eva de la Dumnezeu, s-au mâhnit adânc; i-au dat slavă şi i-au slujit Lui cu durere în inimă.

4 Apoi Dumnezeu a plecat de la ei.