Cap. XL

1 Iar acum fiilor mei, eu ştiu toate lucrurile de pe buzele Domnului şi am văzut cu ochii mei începutul şi sfârşitul.

2 Şi le ştiu pe toate şi le-am scris pe toate, cărţile cereşti şi sfârşitul şi plenitudinea lor şi legiunile, unde mărşăluiesc ele.

3 Şi am măsurat şi am descris stelele şi nenumărata lor mulţime.

4 Ce om a văzut deplasarea şi ciclul lor? Căci nici chiar îngerii n-au văzut întreaga lor mulţime, până ce eu am scris toate numirile lor.

5 Şi am măsurat cercul solar şi razele lui şi am numărat orele şi am scris toate cele de pe pământ, am scris toate lucrurile nutritive şi toată sămânţa însămânţată şi ne însemânţată şi toate plantele şi fiecare iarbă şi fiecare floare şi mireasma lor dulce şi denumirile lor pământeşti. Locul norilor şi compoziţia lor şi aripile lor şi cum ei aduc ploaie şi ea plouă.

6 Pe toate le-am cercetat şi am descris calea tunetului şi a fulgerului şi păzitori lor. Mărimea şi mersul lor şi jugurile grele cereşti cu care sunt legate. Care fiind dezlegate, produc spaimă şi aruncă furia norilor şi pe toate le nimicesc pe pământ.

7 Am scris despre casele-comorilor de zăpadă şi a caselor de iarnă şi îngheţ şi am observat anotimpurile care ting a umple nori şi a-i descarcă.

8 Am scris despre locurile de odihnă ale vânturilor şi am văzut şi observat paznici lor, care poartă greutatea şi măsura lor pe cântar. Le cântăresc ei, prima dată şi apoi le dă drumul în acord cu măsura potrivită, peste tot pământul; pe când răsuflarea vântului greu, face pământul să se cutremure.

9 Şi am măsurat întreg pământul, munţi săi, dialurile toate, câmpiile şi copaci. Stânci, râuri şi toate cele existente le-am scris. Înălţimea dintre pământ şi cel de-al şaptelea cer şi de acolo până în iadul cel mai de jos; şi locul de judecată, dimensiunea imensă a iadului cel deschis şi groaznic.

10 Şi am văzut prisonieri şi durerile lor, în aşteptarea judecăţi lor.

11 Şi am scris toate judecăţiile şi toate faptele lor.