Cap. I

1 Ignaţiu, care mai este numit şi Teoforus, către biserica sfântă din Trales în Asia. Iubiţi de Dumnezeu Tatăl şi Iisus Hristos; aleşi şi vrednici de Dumnezeu; pace vouă prin trup şi sânge în pasiunea lui Iisus Hristos, nădejdea noastră, în învierea care s-a făcut prin el; continuând tradiţia apostolică în plina ei manifestare; vă salut şi vă urez toate cele bune.

2 Am auzit despre râvna voastră, care se desfăşoară în mare răbdare şi care nu reiese doar din conversaţia voastră, ci este înrădăcinată şi închegată în voi.

3 Precum în obişnuinţa sa episcopul vostru Polibius, mi-a declarat, care-le a venit la mine în Smirna, cu voia lui Dumnezeu şi a lui Iisus Hristos, fiind o mare plăcere pentru amândoi în jugurile pe care le port într-u Iisus Hristos; aşa că prin el am văzut aspectul întregi voastre biserici.

4 Am azuit mărturisirile voastre despre mine, pentru Dumnezeu. Îmi face impresia că v-am regăsit precum v-am şi ştiut, ca adepţi ai lui Dumnezeu.

5 Căci fiind voi subiecţi ai episcopului şi ai lui Iisus Hristos, în ochii mei voi păreţi a trăi nu ca nişte oameni, ci în acord cu Iisus Hristos; care-le şi-a dat viaţa pentru noi, ca noi crezând în moartea sa; să ne scape de ea.

6 Este necesar, prin urmare, ca tot ce faceţi, să nu faceţi fără ştirea episcopului vostru. Fiţi de asemenea subiecţi ai credincioşilor voştri, precum Apostoli faţă de Hristos speranţa noastră; în care dacă umblăm, vom şi fi găsiţi în el.

7 La fel şi diaconi, reprezentând misterele lui Iisus Hristos, trebuie să stăruiască la toate nevoile voastre duhovniceşti; căci nu sunt nişte făptaşi ai cărni şi băuturi, ci ai biserici lui Dumnezeu. De aceea trebuie să se distragă de la toate relele, ca să fie înflăcăraţi.

8 Prin urmare, să-i cinstim pe diaconi şi să avem respect pentru ei, asemeni ca pentru Iisus Hristos; iar pentru Episcop, ca pentru tatăl; iar pentru confraţi, ca pentru Sanhedrinul lui Dumnezeu şi ca pentru Apostoli.

9 Fără aceasta, nu poate persista biserica. Sânt convins că şi voi aveţi aceleaşi atitudini ca mine, căci văd în episcopul vostru, părinteasca sa iubire pentru voi.

10 A cărui privire, dă instrucţiuni şi a cărui umilinţă este puternică; şi sânt convins că Ateişti chiar, nu pot decât să-l respecte.

11 Dar fiindcă vă iubesc foarte, nu voi fi mai sever cu voi pe tema asta; deşi aşi putea.

12 Căci am mare înţelepciune în Dumnezeu; însă mă abţin să nu mă pierd în laudele de sine.

13 De aceea, înainte voi avea mai mare frică, să nu dau ascultare cumva celor ce mă pot doborâ.

14 Ce-i ce-mi vorbesc în laudă şi sunt severi.

15 Căci întradevăr vreau să sufăr, însă nu pot şti când voi fi vrednic de aceasta.

16 Şi în modul cel mai violent; însă spunând aceasta altora, nu se împlineşte.

Am nevoie, prin urmare, de pace prin care prinţul acestei lumi va fi distrus.

17 Nu vă pot spune mai multe despre lucrurile cereşti! — Ca să nu vă sperii pe voi, care încă sânteţi prunci în Hristos şi nu sânteţi pregătiţi încă să le primiţi; va-ţi fi înăduşit cu ele.

18 Căci chiar şi eu câte o dată fiind în juguri, nu pot înţelege toate lucrurile cereşti.

19 În locurile îngerilor şi a celor asemeni lor; iar deasupra a prinţilor; lucruri văzute şi nevăzute, în care sânt şi eu încă ucenic.

20 Căci multe lucruri ne sunt nouă oamneilor necunoscute, până ce nu ne apropiem la distanţă mică de Dumnezeu.