‘Abasa

În numele lui Dumnezeu cel Milos şi Milostiv.

[80:1] El s-a încruntat şi a întors spatele,

[80:2] când orbul a venit la el.

[80:3] Ce ştii tu? Poate s-ar fi mântuit

[80:4] ori şi-ar fi amintit, iar amintirea i-ar fi folosit.

[80:5] În schimb pe cel bogat,

[80:6] tu îl primeşti cu cinste

[80:7] fără să-ţi pese dacă se va mântui,

[80:8] iar pe cel care vine la tine, plin de râvnă,

[80:9] plin de teamă,

[80:10] tu, cu nepăsare, îl primeşti!

[80:11] Nu! Aceasta este o amintire

[80:12] oricui vrea să-şi amintească!

[80:13] Ea este de pe sulurile prea cinstite,

[80:14] înălţate, curăţate,

[80:15] de mâinile scribilor

[80:16] cinstiţi şi nevinovaţi!

[80:17] Să fie ucis omul! Cât este de tăgăduitor!

[80:18] Din ce l-a creat?

[80:19] Dintr-un strop de sămânţă! L-a creat şi i-a dat o soartă;

[80:20] i-a făcut calea uşoară;

[80:21] apoi l-a lăsat să moară şi a pus să fie înmormântat;

[80:22] iar când va voi, îl va scula!

[80:23] Nu! Omul nu împlineşte ceea ce El îi porunceşte.

[80:24] Omul, să se uite la hrana sa!

[80:25] Noi am vărsat apă şi ce vărsare!

[80:26] Noi am crăpat pământul şi ce crăpare!

[80:27] Noi am făcut să răsară grâne,

[80:28] vii şi legume,

[80:29] măslini şi curmali,

[80:30] şi grădini dese,

[80:31] fructe şi păşuni,

[80:32] zestre vouă şi turmelor voastre.

[80:33] Când va veni însă Vuietul,

[80:34] în ziua când omul va fugi de fratele său,

[80:35] de mama sa, de tatăl său,

[80:36] de soţia sa, de fiii săi,

[80:37] în Ziua aceea fiece om îşi va primi răsplata.

[80:38] În Ziua aceea

[80:39] vor fi chipuri strălucitoare, surâzătoare şi bucuroase,

[80:40] însă în Ziua aceea,

[80:41] vor fi şi chipuri colbuite.

[80:42] Aceştia vor fi tăgăduitorii, desfrânaţii!