Călugăriţa

Pe vremea tătarilor, era vrajbă mare în întreagă lume, căci această limbă străină nu numai că nu era pe placul oamenilor, ci erau şi afurisiţi de răi şi de blestemaţi; căci pe unde găseau vreun om creştin, făr-de a-l întreba de sănătate, îi săreau în spate şi-l ucideau ca pe o vită sau alt animal sălbatec.

Creştinii, văzându-le inima, s-au înţeles cu toţii ca să-l alunge afară din ţară şi aşa şi făcură, dar cu toate că îşi strânseră toate puterile, le-a fost peste putinţă ca să-l biruie, căci, mă rog, erau atâţia, cât frunza codrului şi cât nisipul mării, încă de nu mai mulţi, apoi sălbatici, de te înfricai şi numai uitându-te la ei.

Văzând oamenii că nu-l modru să-l scoată cu puterea, s-au dat cu rugăciunea lui Dumnezeu, punându-şi nădejdea în Dumnezeu, care a mântuit întreaga lume de necaz. Necazul cel mai mare al creştinilor era că nu aveau preoţi destui, care ziua-noaptea să facă rugăciuni pentru mântuirea lor, de neamul cel păgân şi netrebnic.

La urmă, după ce ţinură câteva sfaturi, se învoiră ca prin voia lui Dumnezeu să-şi aleagă mai multe fete, care să se închine lui Dumnezeu zi de zi, noapte de noapte.

Aşa se făcură. Dumnezeu se învoi, căci cum să nu-l placă, când vedea cu câtă inimă şi căldură se ştiau ruga.

Fetele cele fecioare, care se prindeau că vor trăi numai în post şi rugăciune, înainte de a intra în biserici, ca maici bisericeşti, ori, după cum azi le mai zicem, călugăriţe, trebuiau ca să facă legătură, jurân-du-se că de vor uita de cele sfinte, ori vor batjocori pe Dumnezeu, ori de se vor mărita vreodată, de Dumnezeu să fie prefăcute în lucruri de râs.

Una însă, frumoasă cum era, pică dragă unui fecior de tătar şi acela, cât cu voia ei, cât peste voia ei, o luă şi o duse în codru cel domnesc şi o făcu crăiasă, cununându-se cu ea.

Dumnezeu însă nu o lăsă nepedepsită, căci pe când se jura înaintea altarului, că va fi o soţie dreaptă şi credincioasă, a prefăcut-o în gujulie mică şi scârboasă, la care i-a şi zis pe dată călugăriţa, pentru că s-a încumetat a se mărita, călcând jurământul călugăriei.