Muzicalia

Exista în Bucureşti o pereche cunoscuta de toţi, perechea Radulescu-Baumann. El canta la clavecin, ea din gura cu o frumoasa voce de contralto. Împreună fac muzica de camera şi sunt în relaţii cu toate saloanele muzicale. Separat, dna Rădulescu – născută Baumann – canta şi la Opera. După Erna Berger, faimoasa cântăreaţă berlineza, a cantat şi dna Rădulescu la Ateneu aceeaşi bucata de muzica, iar criticul răguşit Ciomag a îndrăznit sa spună ca Erna Berger a cântat-o mult mai bine. Întâlnindu-l, dna Rădulescu l-a apostrofat: „Daca nu mi-ar fi frica să-mi mânjesc mâinile, ţi-aş trage doua perechi de palme!”. Ciomag pretinde ca în stare de război nu poate provoca la duel pe Rădulescu şi a reclamat cazul lui Costică Manu, preşedintele Asociaţiei Muzicii de Camera! Costică Manu, care tremura şi de umbra lui, a înnebunit şi el, nu ştie cum sa iasă din încurcătura şi consulta pe toată lumea… O nota vesela în tristeţea vremurilor!

20 ianuarie. Citesc în Universul ca Puricelli a fost nu numai făcut conte, dar inca şi cu titlul pompos de „conte di Lumnago”. Lumnago este numele proprietăţii lui Puricelli, aceasta aflându-se pe o înălţime ce domina lacul Varese şi în jurul căreia se desfăşoară o minunata panorama a Alpilor. La Lumnago are Puricelli faimoasele sale sere cu orhidee şi garoafe!

Legea prin care deputaţii comunişti sunt scoşi din Camera a fost votata şi de Camera şi de Senatul francez. Numai sa nu se realeagă aceiaşi comunişti; corpul electoral francez e aşa de păcătos…

A murit şi amiralul Coandă, fratele mai mic al generalului… Nu era lucru mare de el, dar e inca o figura simpatica a Bucureştiului ce nu mai e, care se duce…