Împăratu-n van cată

Pe Dochia-mblânzi;

Văzând patria ferecată,

Ea se-ndeamnă a fugi.

Prin a codrului potică

Ea ascunde al ei trai,

Acea doamnă tinerică

Turma paște peste plai.

A ei haină aurită

O preface în șăiag,

Tronu-i iarba înverzită,

Schiptru-i este un toiag.