De la shoală, de la carte,

Dezertând un june, cere

Și pretinde s-aibă parte

Și de titluri și de-avere,

Ce rar să câștigă-n lume

Prin știință și bun nume.

La bătrân, ce-l vede-n drum,

Zisu-i-au: O, tu, în care

Strălucește minte mare,

Mă învață oare cum

Aș pute să capăt bani,

Moșii, titluri și țigani?

Dar bătrânul atunci zice:

Fătul meu, spre-a fi ferice,

Să nu pierzi nici o minută,

Lucră, patria agiută

Și pre cel neputincios,

C-asta-i lauda și folos!

Așa viață nu îmi place!

Să-nveți intrigi de a face!

Supărare ș-asta cere!

Îmi va fi mai de plăcere

Ca să capăt bun venit

Fără să fi ostenit!

Dar bătrânul, c-un suspin,

Zice: Văzui fără carte

Fanfaron, ce nu-i străin,

Că-n scurt timp au mers departe.