Cocostârcul și vulpea

Cocostârcul călători

La prânz de vulpe să cheamă,

Dar în loc d-ospăț cu spori,

Pe disc lat găsește o zamă

Limpede și chiar lătură,

Fără vo dumicătură.

Pasărea cu lungul plisc,

Vrând să mânce, toată-n disc,

Ostenește sărmănica

Și nu-nghite mai nemica;

Vulpea însă unde-atinge

Soarbe tot și-n urmă linge.

Cocostârcul supărat

Astă festă n-au uitat

Ș-a-nturna vrând neplăcută

Daună care au pățit,

Pe cea vulpe prefăcută

La o masă au poftit.

Vulpea vine chiar l-amiază

Și la vatr-amu s-așază,

Unde un miros priincios

Minea vulpei prânz gustos.

Dar bucate

Delicate

Vede-nchise întru un vaz

Ce-i cu lung și-ngust grumaz.

În el pliscul bine-ncape

Ca bucatele să pape,

Dar căscatul vulpei bot

Stă de prânz departe-un cot;

Deci cu foame și rușine

Leghioaia ni rămâne.

Cel ce vre pe-un alt s-înșele

Dese sufere mai rele.

Share on Twitter Share on Facebook