Și deaca văzură toți israilitenii că nu folosiră nimic la Rovoam, ei să răsipiră și ziseră: „nu ne iaste noao a lăcui în neamul lui Iesei”

Iară deaca auzură céle 10 semenții ale lui toate, că s-au întorsu Ierovoam din Eghipet, ei trimiseră la dânsul și-l chemară la săbor și-l rădicară împărat israiliténilor. Decii nu mai fură ascultători casei lui David, ci numai ce asculta céle 2 steaguri, ce era din neamul Iudei și dintr-al lui Veniamin.

Pentru că zicea că au mersu oamenii la Rovoam împărat, feciorul lui Solomon, și au zis: „Mai ușurează-ne jugul lucrului nostru, că foarte suntem împresurați și vom lucra”. Iar el le zise: „Așteptați până poimâine și vă voiu da răspunsul”. Deci făcu Rovoam sfat cu oamenii cei de cinste și bătrâni, și-l sfătuiră bine și ziseră împăratului să mai ușuréze oamenii săi de lucru, iar el, ca un om ce uita binele și era făr’ de chibzuială, nu-și aduse aminte că iaste zis: „Întreabă pre tată-tău și-ți va da sfat bun, și pre cei bătrâni, că-ți vor spune”. Și el, măcar de le și spuse și-i întrebă, iar sfatul lor nu-l băgă în seamă, nici îl ascultă. Pentru acéia, deaca nu-l ascultă, rău și amar pătimi, că lepădă de la sine sfatul celor bătrâni și înțelepți și ascultă sfatul copiilor celor tineri și făr’ de minte ca și sine. Că ziseră acei tineri, când îi întrebă împăratul de sfat: „Așa să zici oamenilor tăi: „Mai groase suntu tineréțele méle decât mijlocul tătâne-mieu, și tatămieu v-au căznit cu bătăi, iar eu voi să vă căznescu cu răsipirea și cu izgonirea”.” Deci când fu a treia zi, ei veniră iarăși după cum fu cuvântul împăratului, iar împăratul le răspunse cum îl sfătuise acei copii și oameni tineri, carii încă nu ajunsése ca să fie în toată vârsta și firea, nici în mintea cea desăvârșită. Și zise Rovoam împărat: „Tată-mieu v-au căznit cu bătaia, iar eu voi să vă căznescu cu răsipirea și cu izgonirea”. Și nu vru împăratul să-și asculte oamenii, că-și întorsese Dumnezeu mila de cătră dânsul, ca să-și tocmească graiul care grăise cătră Ahia prorocul.

Pentru acéia, faptul mieu, tot cela ce va asculta de sfatul tinerilor și al copiilor, acela niciodată nu să va bucura; iar cela ce va asculta de sfatul bătrânilor celor înțelepți, acela nu să va căi. Că iată iaste zis: „Întrebă pre tată-tău și-ți va da sfat bun și spune bătrânilor tăi și-ți vor da învățătură bună“. Și iar mai zice: „Bărbatul făr’ de sfat, el singur își iaste învrăjbitoriu”. Cum și Rovoam făcu, că nu ascultă sfatul celor bătrâni, pentru acéia greși și-și fu el însuși învrăjbitor și stricătoriu. Întreabă pre tatătău și-ți va spune, și pre bătrânii tăi cei înțelepți și temători de Dumnezeu și cu sfat bun, și te vor învăța toate câte să cad și să cuvine a le face spre voia lui Dumnezeu și spre folosul trupului și al sufletului tău. Și de vei asculta de sfatul bătrânilor, nu să va poticni piciorul tău de piatra poticnirii și a smintelei, nici ți să va întâmpla ca lui Adam și ca altora a mulți de la el încoace, carii au fostu neascultători. Dreptu acéia, fătul mieu, să cinstești bătrânéțele și căruntéțele și de sfatul lor și de învățătura lor să nu te sfiești, nici învățătura mâne-ta să nu o lépezi, cum zice Solomon. Boiarii tăi și sfétnicii tăi cei buni foarte să-i cinstești și să-i mărești, și pre alți boiari, carii vor fi mai mici și mai de jos, și căpitanii, cu toată bucuriia să-i veselești, și pre toți voinicii carei să vor nevoi să îngăduiască lui Dumnezeu cu credință și cu dreptate, tu-i dăruiaște și numaidecât îi rădică și-i boerește, ca să-ți slujească domniei tale cu credință bună și cu frica lui Dumnezeu, ca niște creștini drepți și adevărați. Și să asculți la judecată de sfétnicii cei buni și de mărturiile céle adevărate și credincioase. Și să iubești pre toți tinerii ca pre ai tăi, și cu cuvântul să-i înveți și să-i îndulcești! Așijderea să iubești pre cei bătrâni și pre cei tineri, pre cei mari și pre cei mici, pentru dragostea lui Hristos. Iar pre fămăele céle bătrâne, pre toate să le aibi ca pre niște mumânii, în locul mă-tei, și toate fetele și copilele și văduvele céle tinere și sărace să le aibi ca pre niște surori, pentru Iisus Hristos Dumnezeu, și să le dai milă din mâinile tale, să să hrănească și să-și îmbrace goliciunea trupurilor sărăciei lor. Și pre oamenii cei răi și greșiți cruțează-i și fii îndurătoriu spre dânșii, ca și pre tine să te cruțeze Dumnezeu și să-i fie milă de tine. Că scrie și la Sfânta Evanghelie, de zice: „Fiți milostivi, cum și tatăl vostru cel cerescu iaste milostiv”. Iar preste acéstea, preste toate zice: „Cinstéște pre tată-tău și pre mumă-ta, ca să trăiești mult pre pământu bunu”.