Note

1 Ideea de a considera viaţa ca transcendentă faţă de finalitate, ca şi faţă de mecanicism, este departe de a fi o idee nouă. O expunere amănunţită a ei va putea fi întâlnită cu deosebire în trei articole ale lui Ch. Dunan asupra Problemei vieţii („Revue philosophique”, 1892). în dezvoltarea ideii ne-am întâlnit de mai multe ori cu dl Dunan. Totuşi, punctele noastre de vedere asupra problemei, ca şi asupra chestiunilor aferente, sunt chiar cele pe care le formulasem cu mai mult timp în urmă, în al nostru Essai sur Ies ăonnees immediates de la conscience (Paris, 1899). Unul din principalele obiective ale acestui studiu era, într-adevăr, de a releva că ea transcende şi mecanicul şi inteligentul, mecanicismul şi finalismul neavând sens decât acolo unde există „multiplicitate distinctă”, „spaţialitate” şi, în consecinţă, o asamblare a pârţilorpreexistente; durata reală înseamnă, concomitent, continuitate nedivizată şi creaţie. în această lucrare aplicăm chiar asemenea idei vieţii în general, privită ea însăşi din punct de vedere psihologic.