Roman, 14X1934

Iubiţii mei Geo şi Elly, Toate cărţile poştale le-am primit şi vă mulţumesc mult pentru ele căci le consider ca nişte fire protoplasmatice care vă prelungesc prezenţa. Am să vă scriu multe şi fără şir. Unde stau? Deocamdată la sora mea unde am o cameră splendidă cu pereţii clari, parchet, sobă ce încălzeşte bine, fereastră mare, intrare separată, uşă directă spre o terasă enormă, lavabo de porţelan cu apă curentă, în sfârşit, o cameră egală din punct de vedere higienic şi estetic cu acelea ale celui mai mare sanatoriu elveţian, atât doar că îi lipseşte altitudinea, însă aerul este foarte curat căci terasa dă spre o crrădină cu nuci şi orizontul în cealaltă parte e liber.

Voi fotografia totul şi vă voi trimite.

Îmi este puţin ruşine (şi când am febră e un altfel de sentiment care mă domină, o greaţă pentru mine însumi dar şi pentru tot ce există), îmi este ruşine de situaţia mea actuală porcesc de bună în timp ce ştiu că alţi oameni o duc greu; nu insist însă asupra acestei idei fiindcă ameninţă să devie literară.

Iată planul aproximativ.

Intrare pe scări -Uşă

Hali

Sobă Bibliotecă

CAMERA MEA Pat cu rotile Masă

Uşă

Terasă! Cu j. în continuare, adică „de plain-pied” acoperii

TERASĂ FĂRĂ ACOPERIŞ

Uşă

Fereastră

Lavabo

Trepte nu sunt nicăieri: din camera mea pe terasă nu e nici un prag, mergi direct, nu există nimic de urcat sau scoborât.

Cât priveşte de mâncare nu este nimic care să cer şi să nu mi se aducă.

Cumnatul meu şi sora mea m-au primit cu o dragoste şi o amabilitate fără margini. Ei îmi fac tot ce doresc şi caută să nu mă obosesc, să nu mă irit, să duc o viaţă liniştită.

Ieri cumnatul meu, de exemplu, mi-a adus de la fabrica lui lut pentru modelat şi am făcut câteva figuri pe care ţi le voi trimite dacă vor fi reuşite când vor fi arse în cuptor.

Tot el îmi procură toate cărţile pe care le vreau, în fine are mare înţelegere pentru nevoile mele şi e cu mine ca un frate.

Mi-a spus (şi nu în mod politicos ci din toată inima) că pot invita la mine pe cine vreau (adică la el), avem cameră separată şi dacă ai vrea să vii tu sau Elly sau tu şi Elly aveţi unde sta cât vreţi.

Te rog mult dacă vrei cumpără-mi o suta de plicuri.

— Exact ca acesta în care ai primit scrisoarea.

— De la „Cartea Românească”.

— Din Braşov şi timite-mi-le. Vom face socotelile pe urmă, scrie-mi tot ce-ai cheltuit pentru mine.

Cu scrisul nu prea merge; sunt încă foarte obosit şi seara am febră mare şi ard din cap până-n picioare.

Te rog scuză-mă faţă de Cantoniera1 că nu i-am scris, îndată ce scriu puţin mă încălzesc şi mă doare mâna. Când am venit, tot corpul mă durea însă acum n-a rămas decât puţin la picior.

Casa mea va fi aranjată poate peste o lună sau chiar şi mai târziu.

Îţi trimit alăturat o carte poştală care m-a urmat din Braşov.

— Vezi notaţia factorului „după el” ce-ar fi trebuit j scrisă mai exclamativ: „după eeeeeeel!”

Te salut, la revedere, vă sărut, veniţi la mine, M. Blecher

P. S. Iertaţi scrisoarea aceasta infectă. Vă voi scrie acum j la Bucureşti.

M. B.

1 N. Cantoniera (ps. Lui Niculae Niculescu) (1905-1935), prozator.